Floreasca limitează internările: CNAS dă asigurări că e temporar
Spitalele limitează internările din cauza depășirii bugetului alocat de CNAS
Mai multe unități medicale din România se confruntă cu o situație financiară dificilă, după ce au depășit plafoanele de cheltuieli stabilite cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru primele trei luni ale anului. Această realitate a determinat conducerea spitalelor să ia măsuri urgente, printre care limitarea internărilor și reprogramarea intervențiilor chirurgicale, acolo unde este posibil. Situația afectează atât spitalele mari, cât și unități mai mici, demonstrând o problemă sistemică în finanțarea sistemului de sănătate.
Impactul bugetar asupra spitalelor
Spitalul Floreasca din București, unul dintre cele mai mari spitale de urgență din Capitală, a fost nevoit să emită o notă internă prin care a solicitat șefilor de secții să prioritizeze cazurile medicale. Motivația principală este depășirea bugetului primit de la CNAS cu peste 10 milioane de lei în primele trei luni. Managerii au constatat că pe unele specialități, cum ar fi cardiologie intervențională sau gastroenterologie, există liste de așteptare lungi, care se întind pe luni de zile.
Situații similare sunt întâlnite și la alte spitale importante din țară, inclusiv Spitalul Universitar din București, Spitalul Fundeni, Spitalul Marie Curie și Spitalul Județean Brașov. Aceste unități medicale au raportat, de asemenea, dificultăți în gestionarea fondurilor alocate și au fost nevoite să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile.
Reacția CNAS și perspectivele de viitor
Conducerea CNAS a explicat că această situație afectează în special spitalele cu activitate intensă, unde ajung cazuri medicale complexe. Potrivit reprezentanților CNAS, limitarea internărilor este o măsură temporară, cauzată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026 și introducerea unor limite lunare de cheltuieli.
CNAS a recunoscut că aplicarea unor plafoane lunare rigide este inadecvată, deoarece nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată și pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar. Totuși, instituția a subliniat că rolul său este de a deconta servicii medicale. În 2026, cheltuielile bugetate pentru spitalele din fondul unic al asigurărilor de sănătate se ridică la 17,2 miliarde de lei, în ușoară scădere față de anul precedent. CNAS a primit o suplimentare a bugetului cu 2 miliarde de lei în decembrie 2025. Casa Națională de Asigurări de Sănătate subliniază necesitatea unei reforme în finanțare, conform principiului „banii urmează pacientul”.
CNAS a atras atenția asupra necesității creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, mai ales în achizițiile publice. Casa a semnalat, de asemenea, că unele spitale au impus „norme minime sau maxime” de internări, o practică ce este în atenția corpului de control al CNAS.
Pentru a asigura o finanțare adecvată, se ia în considerare reclasificarea spitalelor și includerea criteriilor de performanță. În decembrie 2025, bugetul CNAS a fost suplimentat cu 2 miliarde de lei din fondul de rezervă.