SIE, mai aproape de anchetele penale: Senatul dezbate un proiect controversat Senatul României urmează să voteze luni, 15 aprilie, un proiect de lege care modifică modul de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe (SIE)

SIE, mai aproape de anchetele penale: Senatul dezbate un proiect controversat

Senatul României urmează să voteze luni, 15 aprilie, un proiect de lege care modifică modul de organizare și funcționare a Serviciului de Informații Externe (SIE). Principala prevedere a inițiativei legislative permite ofițerilor SIE să efectueze cercetări penale în cazurile în care sunt implicate cadre militare ale serviciului. Proiectul a stârnit deja controverse, fiind contestat de o parte a Opoziției și de reprezentanți ai societății civile.

Propunerea legislativă, inițiată de parlamentari PSD și PNL, a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. În prezent, se află pe ordinea de zi a Senatului, unde a fost dezbătută miercuri, dar nu a fost supusă la vot. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), USR și UDMR au anunțat că vor vota împotriva sau se vor abține de la vot. PSD, în schimb, a declarat că susține proiectul de lege.

Ce schimbări aduce proiectul de lege

Conform proiectului, ofițerii SIE pot fi desemnați, prin ordin al directorului serviciului și cu avizul procurorului general, să îndeplinească atribuții de cercetare penală. Aceste atribuții se vor limita la dosarele penale în care sunt cercetate infracțiuni comise de cadre militare din cadrul SIE. Ofițerii desemnați trebuie să fie licențiați în drept, să nu aibă sancțiuni disciplinare și să nu fie trimiși în judecată.

Avizul procurorului general poate fi revocat, dacă ofițerul nu își îndeplinește atribuțiile, este trimis în judecată sau este sancționat disciplinar. Proiectul de lege nu acordă ofițerilor SIE competențe de arestare, reținere sau punere sub acuzare. Ei vor efectua doar cercetări penale, „care să ajute procurorul”, conform declarațiilor inițiatorilor.

Reacții și critici din societatea civilă

Consiliul Economic și Social (CES), organism consultativ reprezentând societatea civilă, a avizat negativ proiectul de lege. Reprezentanții CES au criticat inițiativa, susținând că extinderea atribuțiilor SIE în domeniul cercetării penale „contravine arhitecturii constituționale și standardelor unui proces echitabil”. CES a argumentat că natura ierarhică și regimul de secretizare specifice SIE sunt incompatibile cu garanțiile procedurale ale drepturilor inculpatului.

De asemenea, CES a atras atenția asupra riscului de afectare a legalității probelor și a potențialului de abuz, argumentând că atribuirea unei competențe penale unui serviciu de informații ar putea crea un precedent periculos. Alexandru Muraru, deputat PNL și unul dintre inițiatorii legii, a respins criticile CES, considerându-le „exagerate”. El a subliniat că inițiativa legislativă a fost elaborată în urma discuțiilor cu reprezentanții SIE.

Un posibil risc de nulitate a dosarelor penale

Inițiatorii proiectului de lege argumentează că modificarea legislativă este necesară pentru a evita posibilele vicii de procedură în dosarele penale. În prezent, desemnarea ofițerilor SIE pentru cercetări penale se face în baza unui ordin al procurorului general, fără o bază legală clară. Există riscul ca instanțele să declare nulitatea dosarelor, în cazul în care ofițerii SIE au efectuat acte de urmărire penală fără o bază legală solidă.

„Exista riscul că în cazul unui dosar instrumentat, pentru că aceasta desemnare nu era la nivel de legislație primară, acest dosar, în momentul în care, să spunem, ajungea în instanță, instanța să fi constatat că există un viciu de procedură”, a declarat Alexandru Muraru. CSAT a precizat în punctul său de vedere că CEDO „a reținut, în jurisprudența sa, că «Într-o societate democratică, serviciile de informații nu ar trebuie să aibă nicio competență în combaterea criminalității, cu excepția cazului în care activitățile criminale amenință securitatea națională»”.

Sursa: HotNews