Cluj 16°C
Timișoara 19°C
Iași 17°C
Tratament la timp: Ne unim forțele pentru o politică a medicamentului
Conform Digi24: România se confruntă cu un decalaj major în ceea ce privește accesul pacienților la terapii inovatoare, întârzierea medie de la aprobarea europeană până la compensarea în țara noastră ajungând la 1.110 zile, adică peste trei ani. Această situație, mult peste media europeană de 597 de zile, afectează în special pacienții oncologici și pe cei cu boli rare, unde procentul de medicamente compensate este semnificativ mai mic.
Accesul la inovație, un decalaj critic
Între 2021 și 2024, din 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european, doar 28 ajungeau să fie compensate în România până la începutul anului 2026. Aceasta reprezintă o rată de 17%, comparativ cu 45% media europeană. În oncologie, procentul scade la 20%, iar pentru bolile rare la 20%, în timp ce media europeană este de 51%, respectiv 43%. Această întârziere se traduce direct în pierdere de timp prețios pentru pacienți, cu posibile consecințe asupra evoluției bolii, apariției complicațiilor și limitării opțiunilor de tratament. România trebuie să își propună aducerea pacienților la standardul european de îngrijire.
Politică coerentă a medicamentului: generice, biosimilare și inovație
Un sistem de sănătate sustenabil necesită o abordare echilibrată, care să valorifice complementaritatea dintre medicamentele generice, biosimilare și cele inovatoare. Genericele și biosimilarele pot contribui la optimizarea resurselor financiare, eliberând fonduri pentru alte nevoi ale sistemului, mai ales acolo unde există alternative terapeutice. Totuși, pentru numeroase afecțiuni grave, inclusiv cele oncologice sau bolile rare, terapii generice nu există încă. O politică modernă a medicamentului trebuie să integreze atât utilizarea eficientă a genericelor și biosimilarelor, cât și mecanisme predictibile de acces la inovație.
Costul real al întârzierii accesului la tratament
Presiunea asupra bugetului de sănătate este o realitate, însă eficiența nu se rezumă doar la prețul unui medicament. Când tratamentul corect nu ajunge la timp, costurile nu dispar, ci se mută în alte sectoare: spitalizări extinse, complicații, concedii medicale prelungite, pierderi de productivitate și implicarea familiilor în îngrijire. Un studiu realizat de WifOR Institute pentru EFPIA subliniază că, la nivel european, utilizarea medicamentelor noi între 2014 și 2022 a contribuit la evitarea a peste 20,9 milioane de zile de spitalizare și aproximativ 1,83 milioane de ani de viață pierduți prematur. În România, fiecare euro investit în medicamente inovatoare generează un beneficiu socio-economic de 8 euro, depășind media europeană de 5,67 euro. Această perspectivă arată că sustenabilitatea se evaluează pe termen lung și implică o analiză completă a costurilor, atât cele directe, cât și cele generate de lipsa accesului la timp.
Colaborare pentru a aduce tratamentul potrivit la pacient
Problemele semnalate de diferiți actori din sistemul de sănătate – de la sustenabilitatea finanțării și utilizarea resurselor, la accesul pacienților și continuitatea tratamentului – converg către aceeași miză: asigurarea că tratamentul potrivit ajunge la pacient la momentul potrivit. Autoritățile, medicii, organizațiile de pacienți și industria farmaceutică trebuie să colaboreze strâns. ARPIM este pregătită să contribuie cu date, expertiză și soluții la construirea unei politici coerente a medicamentului. România are nevoie de mecanisme rapide și predictibile de evaluare, preț și compensare, care să permită anticiparea și finanțarea noilor terapii, fără a pune pacienții pe pauză în procesul de reformă.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) susține actualizarea listei de medicamente compensate în paralel cu modernizarea mecanismelor de evaluare, preț și compensare. Este necesar un traseu clar și predictibil pentru terapiile deja evaluate, de la avizul pozitiv la accesul efectiv.
Sursa: Digi24
