Sorin Pâslaru, ZF: UE, presa de crize! Ce se întâmplă cu Europa?

Taxarea giganților digitali: O bătălie controvesată

Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune crescută din cauza dezindustrializării, amplificată de creșterea prețurilor la energie și de concurența din Asia. Pentru a face față acestor provocări, Bruxelles-ul caută noi surse de finanțare pentru următorul ciclu financiar. O direcție de acțiune este taxarea marilor platforme digitale americane, o inițiativă care ridică semne de întrebare.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat la Bruxelles propunerea Parlamentului European de a introduce o taxă specială pe tranzacțiile digitale. Această taxă ar viza cifra de afaceri a platformelor majore de socializare și a motoarelor de căutare, cu scopul de a genera 220 de miliarde de euro în șapte ani. Fondurile ar trebui să acopere o parte din sumele alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, modalitățile exacte de calcul și implementare a acestei taxe rămân neclare. Companii precum Google sau Meta, care operează Facebook și Instagram, sunt cunoscute pentru optimizarea fiscală prin transferul veniturilor în țări cu impozite mai avantajoase, precum Irlanda sau Luxemburg.

Un model similar este deja implementat în Austria, unde statul taxează veniturile din publicitate ale marilor platforme digitale, valoarea acestora fiind evaluată de firme de consultanță. Inițiativa va trebui să treacă de votul Parlamentului European și de acordul fiecărui stat membru, ceea ce ridică obstacole semnificative. De asemenea, UE se confruntă cu dificultăți în a stabili responsabilitatea platformelor digitale pentru conținutul publicat, spre deosebire de obligațiile pe care le au proprietarii de site-uri și publicații în Uniunea Europeană.

Industria Românească în Dificultate: Un Semnal de Alarmă

În paralel cu eforturile de taxare a giganților digitali, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește capacitățile industriale. România, membră a Uniunii, traversează o perioadă dificilă în acest sector. De exemplu, combinatul siderurgic Liberty Galați este scos la vânzare, fără a găsi cumpărători, iar Șantierul Naval Mangalia a fost declarat în faliment.

O întrebare esențială este dacă Uniunea Europeană poate defini un cadru de intervenție pentru obiective industriale strategice în statele membre. Intervențiile sunt în prezent lăsate în seama statelor, diferențele de resurse fiind semnificative. De exemplu, Germania are capacitatea de a sprijini companii importante din industria siderurgică.

Necesitatea unei politici industriale comune

În contextul actual, ar fi oportun ca Parlamentul și Comisia Europeană să ia în considerare o politică industrială comună, stabilind un număr de mari întreprinderi industriale considerate strategice la nivel european. Ar trebui găsite soluții pentru menținerea și dezvoltarea acestora. Industria de apărare, inclusiv producția de tancuri și nave militare, depinde de materii prime precum oțelul, sugerând importanța de a proteja și sprijini capacitățile industriale.

În trecut, Uniunea Europeană a adoptat măsuri excepționale pentru a sprijini sistemele de sănătate din statele membre în timpul pandemiei. Un răspuns similar este necesar și acum, pentru a proteja industria și a asigura dezvoltarea economică.

În prezent, nu există o dată clară pentru implementarea noilor taxe digitale propuse, iar viitorul industriei românești rămâne incert.

Sursa: Ziarul Financiar