Cluj 17°C
Timișoara 20°C
Iași 19°C
Criza energetică se adâncește: Qatarul, o rană greu de vindecat pentru Europa Un detaliu tehnic trecut aproape neobservat într-o discuție cu Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dezvăluie amploarea crizei energetice europene: infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar va necesita între trei și cinci ani pentru a fi repusă în funcțiune
Criza energetică se adâncește: Qatarul, o rană greu de vindecat pentru Europa
Un detaliu tehnic trecut aproape neobservat într-o discuție cu Beata Javorcik, economistul șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dezvăluie amploarea crizei energetice europene: infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar va necesita între trei și cinci ani pentru a fi repusă în funcțiune. Această întârziere va genera efecte în lanț semnificative asupra economiei. „Chiar dacă războiul s-ar opri astăzi, impactul va persista”, a subliniat Javorcik. Europa se confruntă cu un al doilea șoc energetic major în trei ani, după întreruperea gazului rusesc în 2022.
Influența conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei
Economistul șef al BERD a explicat că războiul din Iran se propagă în economiile din regiune prin cinci canale distincte. Primul este reprezentat de prețul gazului natural, care afectează competitivitatea industriei europene, mai ales în Germania. O slăbiciune a economiei germane va avea efecte negative asupra întregii regiuni, inclusiv asupra lanțurilor de aprovizionare din industria auto. România, de exemplu, depinde de exporturile către Germania, incluzând componente, software industrial, mobilă și alimente.
Al doilea canal este prețul petrolului, influențând inflația, creșterea economică și bugetele guvernamentale. Al treilea canal privește perturbarea lanțurilor de aprovizionare, cu exemple precum penuria de aluminiu în industria auto. Al patrulea canal, mai puțin discutat, se referă la prețul alimentelor, deoarece conflictul are impact asupra exporturilor de uree, materie primă pentru îngrășămintele azotate. Al cincilea canal vizează turismul din Liban și IORDANIA, precum și remitențele financiare din Africa de Nord.
România: între protecție parțială și vulnerabilitate
România, producătoare de gaz și cu platforma Neptun Deep în Marea Neagră, este parțial protejată, dar nu imună la șocuri. Costurile de împrumut ale țării au crescut recent, indicând impactul crizei asupra pieței financiare. Javorcik a menționat că expunerea principală a ROMÂNIEI rămâne prin lanțurile valorice germane. O economie germană în stagnare înseamnă mai puține comenzi pentru furnizorii din estul Europei.
Referitor la fondurile europene, Javorcik a avertizat că o strategie de creștere bazată exclusiv pe acestea nu este sustenabilă. „Ceea ce aveți cu adevărat nevoie este o strategie de creștere care este construită pe investiție privată”, a spus ea. Aceasta presupune predictibilitate și stabilitate, elemente dificil de asigurat în contextul geopolitic actual. Potențialul pentru relocalizarea producției în Europa, inclusiv în România, rămâne o oportunitate.
În contextul cheltuielilor de apărare și al fondurilor SAFE, Javorcik a subliniat importanța deciziilor privind echilibrul dintre apărare și infrastructură, achizițiile interne versus importuri și investițiile în cercetare și dezvoltare. Cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea generează cele mai mari beneficii pentru creștere și competitivitate. Cei 4 miliarde de euro pe care România îi alocă pentru autostrăzile spre Ucraina și Moldova reprezintă o mișcare strategică, poziționând țara pentru reconstrucția postbelică a UCRAINEI.
Sursa: HotNews
