Dăianu, avertisment dur: „Hărmălaia din coaliție nu ajută România”
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a tras un semnal de alarmă puternic cu privire la situația economică a României. Într-o intervenție la o conferință pe teme economice, Dăianu a subliniat că țara se confruntă simultan cu o criză politică, pe care o consideră „evitabilă”, și cu o criză fiscală. Mesajul principal a fost clar: este nevoie urgentă de o soluție pentru a limita efectele negative asupra economiei.
O coaliție fragilă și piețe neliniștite
Ruptura coaliției de guvernare a fost un alt punct de îngrijorare abordat de Dăianu. Acesta a criticat modul în care s-a produs ruptura, accentuând faptul că „să ieși cu atâta hărmălaie și cu atâta scandal după ce s-a convenit pe un program, nu servește României.” Instituția pe care o conduce nu are competențe în a oferi soluții politice, dar a evidențiat impactul negativ al instabilității asupra piețelor financiare. Percepția riscului în cazul României este în prezent „foarte rea”.
Pe lângă șocul extern și presiunile fiscale, țara se confruntă cu o criză politică, caracterizată ca fiind „evitabilă, ca și războiul.” Efectele crizei politice sunt deja vizibile: costurile de împrumut ale statului au depășit 7%, iar fiecare creștere cu un punct procentual a costului datoriei înseamnă o cheltuială suplimentară de 240 de milioane de euro. Concluzia lui Dăianu a fost directă: „Trebuie să se găsească o soluție care să limiteze stricăciunile pentru țară.”
Deficitul bugetar, o problemă structurală
Intervenția președintelui Consiliului Fiscal s-a concentrat, de asemenea, pe situația fiscal-bugetară a României, descrisă ca fiind una dintre cele mai fragile din Uniunea Europeană. În 2024, deficitul bugetar a depășit 9% din PIB, în contextul unei creșteri economice de numai 0,7%. Dăianu a menționat că, deși s-au alocat fonduri considerabile economiei, acestea s-au îndreptat mai degrabă spre acoperirea deficitului decât spre dezvoltare reală, cu creșteri salariale și de pensii.
Pentru 2025, obiectivul este reducerea deficitului la 6,2%, un nivel similar cu cel din 2023. Totodată, ținta este de a coborî deficitul treptat spre 3% până la finalul lui 2026. Dăianu a explicat, de asemenea, că vulnerabilitatea României este accentuată de coexistența unui deficit bugetar ridicat cu un deficit de cont curent semnificativ, ceea ce crește dependența de piețele internaționale.
Colectare îmbunătățită, nu taxe noi
În opinia lui Dăianu, soluția nu rezidă în creșterea taxelor – „ar fi o atitudine letală pentru orice guvern” – ci în îmbunătățirea radicală a colectării. Acesta a subliniat că gap-ul de colectare la TVA este de circa 30%, iar cel la impozitul pe profit depășește 40%. Aceasta indică, în viziunea sa, o problemă de fraudare a bugetului, mai degrabă decât de nivel al taxelor.
Printre măsurile propuse se numără reformarea legislației privind insolvența, aplicarea unor blocări de conturi mai ferme și o coaliție instituțională amplă, care să implice ANAF, justiția și mediul de afaceri onest, cu scopul de a elimina „ecosistemul corupției”. Dăianu a caracterizat reducerea deficitului drept „o chestiune de securitate națională”.
În plus, Dăianu a atras atenția asupra creșterii iminente a cheltuielilor de apărare, de la 2,3% din PIB la cel puțin 3,5%, o presiune suplimentară majoră asupra bugetului.
Sursa: HotNews