Cine ne apără datele?România în vizor

Conform Financialintelligence.ro: Mecanism național pentru securitatea datelor și serviciilor digitale de stat, propus după o serie de atacuri cibernetice

România se confruntă cu o vulnerabilitate sporită a sistemelor informatice utilizate de instituțiile statului, subliniată recent de atacul cibernetic asupra Cadastrului, care a perturbat funcționarea acestuia timp de cel puțin o săptămână. Incidentul, petrecut pe 14 iulie 2026, survine după alte evenimente similare, precum cel din decembrie 2025, care a afectat aproximativ 1.000 de sisteme ale Apelor Române, și atacul ransomware din 2024 care a paralizat 26 de spitale. Aceste perturbări consecutive ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficacitatea măsurilor de securitate cibernetică implementate și la reziliența infrastructurii digitale a țării.

Documentul analizat propune crearea unui mecanism național care să transforme protecția datelor cetățenilor și a serviciilor digitale esențiale ale statului dintr-o obligație declarativă într-una verificată și supravegheată. Absența unor astfel de mecanisme riguroase, care să permită o monitorizare continuă și o intervenție independentă, a lăsat instituțiile expuse repetat la eșecuri cu consecințe directe asupra cetățenilor.

Obligații legale versus realitate: decalajul de securitate cibernetică

Deși cadrul legislativ existent, precum GDPR din 2018 și OUG nr. 155/2024 privind securitatea cibernetică, impune anumite responsabilități, implementarea practică a acestor prevederi este deficitară. Legislația nu a fost transpusă într-un set unitar de controale verificabile la nivel național. Lipsa supravegherii sistematice și independente a implementării acestor controale, precum și instrumentele limitate sau neutilizate de către autoritățile de supraveghere, contribuie la această vulnerabilitate. Mai mult, sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională este chiar exceptat de la reguli impuse altor entități, creând un vid de protecție.

Modelul propus se inspiră din practicile altor state, care, deși nu au eliminat complet atacurile cibernetice, au dezvoltat structuri bazate pe trei componente esențiale: definirea clară a bunurilor protejate, stabilirea unui set unic de controale obligatorii și implementarea unui proces de verificare independent. Această abordare sistemică permite identificarea timpurie a vulnerabilităților, limitarea impactului incidentelor și responsabilizarea instituțiilor.

Mecanismul propus ar clarifica ce date și sisteme sunt considerate de importanță națională, stabilind un set unic de controale obligatorii pe trei dimensiuni: confidențialitate, integritate și disponibilitate. Obiectivele de disponibilitate și planurile de continuitate ale sistemelor critice ar deveni obligatorii și verificate, nu doar promisiuni. Fiecare categorie de date ar avea o clasificare și controale asociate, iar instituția responsabilă ar fi clar definită. Monitorizarea continuă a controalelor ar permite detectarea abaterilor în timp real, iar auditurile anuale ar confirma public rezultatele, prezentate Parlamentului.

Implementarea rapidă și responsabilitatea continuă

Propunerea se axează pe o implementare etapizată. În primele 90 de zile, se vizează inventarierea sistemelor naționale de importanță și impunerea unor controale minime pentru cele mai expuse cinci categorii de date cetățenești: cadastrul, sistemele medicale, evidența persoanelor, fiscul și instanțele. În termen de 12 luni, legea cadru ar trebui să fie în vigoare, cele trei componente funcționale să fie operaționale, manualul de controale publicat, iar monitorizarea continuă să fie activă pe sistemele prioritare. Primul ciclu anual de asigurare, cu raport public, ar fi încheiat în 24 de luni, urmat de extinderea la alte domenii și la sectorul privat.

Costul instituirii unui astfel de mecanism este argumentat ca fiind mai mic decât cel al unor incidente repetate, care generează costuri directe și indirecte substanțiale prin pierderea datelor și indisponibilitatea serviciilor. Succesul acestui demers depinde de crearea unei instituții cu anvergură și reziliență, ancorată în lege și finanțare multianuală, capabilă să funcționeze independent de schimbările politice. Modelul propus este inspirat din structurile similare din Uniunea Europeană și statele membre ale coaliției Five Eyes, demonstrând că este o abordare funcțională și testată la nivel internațional.

Sursa: Financialintelligence.ro