Sănătate

Culisele secrete: Cum a intrat România în Marele Război, cu jocurile marilor puteri

11 aprilie 2026, 12:18 Mihai Constantinescu

România a negociat intens cu aliații în timpul Primului Război Mondial, dezvăluind tensiuni profunde și critici la adresa Antantei, potrivit unor documente istorice. Prim-ministrul Ionel Brătianu, în încercarea de a asigura condiții avantajoase pentru țară, a ridicat obiecții serioase privind modul în care Franța, Marea Britanie și Imperiul Țarist conduceau operațiunile militare. Aceste negocieri, desfășurate în perioada 1914-1916, au scos la iveală slăbiciunile alianței și neîncrederea existentă între parteneri.

Critici dure la adresa aliaților

Un moment culminant al negocierilor a fost venirea la București a contelui de Saint-Aulaire, noul ambasador francez, în vara anului 1916. Misiunea sa era clară: finalizarea acordului pentru intrarea României în război. Brătianu nu s-a sfiit să adreseze critici vehemente, reproșând aliaților, printre altele, faptul că au permis vaselor germane Goeben și Breslau să ancoreze la Constantinopol, schimbând echilibrul de putere în regiune. Prim-ministrul a subliniat că scufundarea acestor nave ar fi putut menține neutralitatea Turciei și a Bulgariei, salvând Serbia și atrăgând Grecia și România de partea Antantei.

Brătianu a continuat cu un rechizitoriu detaliat, evidențiind „anarhia” din cadrul alianței. El a menționat neînțelegerile dintre francezi și britanici la Salonic, dar și disensiunile interne din cadrul armatei franceze. „Eu înțeleg cât de greu este să fii unit la nivel interaliat, în comanda coaliției și în ansamblul fronturilor răspândite în toate părțile Europei. Dar noi suntem bine plasați ca să constatăm că anarhia domnește la dumneavoastră pe același front, ieri la Dardanele, azi la Salonic unde, toată lumea știe, francezii și englezii nu se înțeleg”, a declarat Brătianu.

Probleme interne și disensiuni diplomatice

Criticile lui Brătianu s-au extins și asupra ambasadei franceze. El i-a reproșat ambasadorului Saint-Aulaire că „anarhia domnește chiar în propria dumneavoastră Legație”. Brătianu a explicat că atașatul militar francez nu informa Parisul cu privire la discuțiile sale și nici nu ținea cont de cererile României. Acesta a accentuat existența problemelor legate de atașatul militar francez de la București.

Saint-Aulaire a recunoscut mai târziu, în memoriile sale, că a ezitat să solicite schimbarea atașatului militar, de teamă să nu irite ministerul de Externe francez. El a explicat că, în opinia sa, atașatul militar era mai preocupat de poziția sa decât de îndeplinirea misiunii.

Semnarea acordului, în ciuda obstacolelor

În ciuda acestor tensiuni și a obstacolelor, negocierile au continuat. Ambasadorul francez și prim-ministrul Brătianu au reușit în cele din urmă să depășească aceste probleme. La 27 august 1916, România a semnat convenția politică și militară prin care a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei, un pas crucial care a schimbat cursul istoriei.

Sursa: Descopera