Conflictul din Orientul Mijlociu: De la „eroi” la „viesparul” iranian Relațiile tensionate din Orientul Mijlociu par să se adâncească, după ce intervențiile militare americane au stârnit un conflict complex

Conflictul din Orientul Mijlociu: De la „eroi” la „viesparul” iranian

Relațiile tensionate din Orientul Mijlociu par să se adâncească, după ce intervențiile militare americane au stârnit un conflict complex. Inițial văzuți drept forțe care pot rezolva rapid problemele politice, americanii se confruntă acum cu o realitate dificilă. Mulți se întreabă dacă deciziile au fost luate în cunoștință de cauză.

Atacuri și Contracarare: Strategia Iranului

Iranul, aparent surprins la început, a ripostat cu o strategie inspirată de moștenirea sa istorică. Atacurile au vizat Dubai și Doha, în Emiratele Arabe Unite, sub pretextul represaliilor. Aceste acțiuni au generat haos în locuri simbolice ale puterii economice din Golf, cum ar fi mall-uri, aeroporturi și rafinării.

Iranul pare să urmărească mai multe obiective. Unul dintre acestea ar putea fi crearea unei fisuri pe termen lung în alianța dintre statele arabe și Statele Unite. De asemenea, ar putea spera la nemulțumirea populației din aceste țări față de actuala conducere. Experții din zonă consideră însă că este puțin probabil ca aceste ținte să fie atinse. Ei subliniază prosperitatea recentă a statelor din Golf, bazată pe parteneriatul cu SUA, securitate contra petrol și gaze.

Divergențe Economice și Petrol Politic

Evoluția economică divergentă dintre Iran și statele arabe din ultima vreme este evidentă. Atât Iranul, cât și Arabia Saudită dețin rezerve semnificative de petrol și gaze. Cu aproximativ 200 de miliarde de barili de petrol, Iranul se clasează pe locul trei mondial. Arabia Saudită deține aproape 300 de miliarde de barili. În ceea ce privește gazul, Iranul are rezerve de 32.000 de miliarde de metri cubi, comparativ cu 7.000 de miliarde de metri cubi în Arabia Saudită.

Iranul, Irakul, Arabia Saudită, Kuweitul și Venezuela au fost fondatoarele OPEC, organizația care a căutat să controleze producția de petrol și să recapete controlul asupra resurselor naturale. Arabia Saudită și Kuweitul, aliate cu SUA, beneficiază acum de un PIB pe cap de locuitor ridicat. În schimb, Irakul, Iranul și Venezuela au rămas în urmă. În ultimii 25 de ani, aceste trei țări au fost vizate de intervenții americane.

Între Iran și statele din Golf, diferențele sunt mari. În 1960, PIB-ul pe cap de locuitor era sub 200 de dolari în Iran și Arabia Saudită. Astăzi, Iranul se situează la 5.000 de dolari, iar Arabia Saudită la 35.000 de dolari.

Iranienii par să dorească internaționalizarea conflictului, atacând inclusiv Ciprul și Turcia. Pe lângă efectele distructive ale rachetelor, ei mizează pe descurajare și pe crearea de presiuni asupra SUA din partea aliaților. Franța a propus, prin președintele Emmanuel Macron, un „scut nuclear european”.

O posibilă rupere a echilibrului regional ar putea avea consecințe majore. Situația rămâne extrem de complicată, cu posibile repercusiuni globale.

Pe fondul tensiunilor crescute, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „este necesar un efort colectiv pentru a reduce tensiunile și a evita o escaladare periculoasă”.

Sursa: Ziarul Financiar