Bezos și Musk, avertizați: Centrele lor de date, dezastru ecologic

Poluarea spațială, o amenințare necunoscută

Companiile tehnologice își prezintă planurile pentru aceste centre de date orbitale ca pe o transformare civilizațională, dar refuză, conform organizațiilor semnatare, să analizeze impactul asupra mediului. Problema principală vizează poluarea generată de lansarea milioanelor de sateliți și arderea acestora la reintrarea în atmosferă. Funinginea, metalele rare și oxizii de aluminiu eliberați ar putea acumula în stratosferă, o regiune a atmosferei cu efecte încă insuficient înțelese.

Există temeri că această acumulare de poluanți ar putea deteriora stratul de ozon, crescând expunerea la radiații ultraviolete, și ar putea destabiliza și mai mult planeta în contextul crizei climatice. De asemenea, milioane de sateliți ar deveni o sursă semnificativă de poluare luminoasă, afectând vizibilitatea cerului nocturn.

Noua petiție, depusă la Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din SUA, solicită suspendarea licențierii acestor proiecte, susținând că nerespectă legislația federală americană. Este vorba despre o cerere din partea a două organizații non-profit din SUA, reunite de oameni de știință, care cer o evaluare riguroasă a impactului ecologic înainte de acordarea oricăror autorizații.

Creștere exponențială a traficului spațial și consecințele sale

Numărul sateliților activi pe orbită a crescut dramatic, de la aproximativ 1.400 în 2015 la circa 15.000 în prezent. Analiștii estimează că până la sfârșitul acestui deceniu, pe orbită ar putea fi peste 100.000 de sateliți, fără a lua în calcul viitoarele rețele de centre de date. Mega-constelațiile precum Starlink și cele ale Amazon, care oferă acces la internet, numără deja aproximativ 10.000 de sateliți și sunt considerate principala sursă actuală de poluare spațială.

Pe lângă funinginea neagră și oxizii de azot emise la lansare, sateliții eliberează mercur odată ajunși pe orbită. După circa cinci până la cincisprezece ani de funcționare, la scoaterea din uz, aceștia se vaporizează, eliberând noi metale în stratosferă. Acești poluanți ajung în zone ale atmosferei până acum neatinse, iar interacțiunea lor cu aerosolii de acid sulfuric din stratosferă, importanți pentru reglarea temperaturii terestre, este „în mare parte necunoscută”, conform unor cercetări recente.

Autoritățile, sub presiune pentru reglementare

Susținătorii protejării cerului nocturn atrag atenția asupra impactului negativ al poluării luminoase extinse asupra ecosistemelor dependente de întuneric, inclusiv asupra insectelor. Reprezentanți ai organizațiilor semnatare afirmă că aceste proiecte riscă să modifice permanent aspectul cerului nopții și cer FCC să își ia în serios responsabilitatea de a preveni daune inutile.

De asemenea, se ridică problema resurselor. Centrele de date spațiale ar necesita cantități uriașe de metale rare și alte materiale rare, deficitare deja pe Pământ, generând noi provocări ecologice și materiale. Legea Națională privind Politica de Mediu (NEPA) din SUA obligă agențiile federale să evalueze impactul asupra mediului al proiectelor propuse, iar petiționarii susțin că această lege ar trebui aplicată și sateliților.

Documentația depusă de SpaceX la FCC menționează dezvoltarea unor măsuri de reducere a luminozității, însă fără a oferi detalii concrete privind evaluarea impactului sau gestionarea efectelor cumulative. Petiția subliniază că niciun promotor nu a oferit explicații satisfăcătoare privind gestionarea riscurilor asociate cu peste un milion de sateliți care vor orbita, se vor ciocni și vor cădea înapoi pe Pământ.

Sursa: HotNews