Câțiva nori Cluj 19°C Nori împrăștiați Timișoara 25°C Cer acoperit de nori Iași 22°C Cer acoperit de nori Constanța 24°C
ULTIMA ORA
BNR: Recesiune economică în 2026? Rate mari și războiul Iranului pun România în pericol
Sport

BNR: Recesiune economică în 2026? Rate mari și războiul Iranului pun România în pericol

15 aprilie 2026, 12:32 Mihai Constantinescu

Războiul din Orientul Mijlociu reprezintă o nouă lovitură pentru economia românească, deja pusă la încercare de un deficit bugetar major. Banca Națională a României (BNR) avertizează că, în aceste condiții, o relansare economică în 2026 pare greu de atins. Raportul BNR subliniază impactul inflației și al măsurilor de austeritate asupra puterii de cumpărare a populației.

Impactul războiului și al măsurilor fiscale

Creșterea prețurilor la energie, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, exacerbează dificultățile economice. Măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, precum majorarea taxelor, înghețarea salariilor și pensiilor, au determinat o creștere a inflației. Aceste măsuri au redus puterea de cumpărare a cetățenilor, limitând perspectivele de creștere economică. BNR subliniază că aceste ajustări sunt necesare pentru a menține stabilitatea economică, chiar dacă au un impact direct asupra populației.

În raportul său, BNR explică necesitatea măsurilor fiscale. Creșterea taxelor și impozitelor, deși resimțită de cetățeni, a fost considerată inevitabilă. Alternativa, reducerea drastică a cheltuielilor publice, nu ar fi fost suficientă pentru atingerea țintelor de deficit. Banca Centrală evidențiază dilema dintre consolidarea bugetară și stimularea economică, sugerând că acestea sunt greu de realizat simultan.

Ajustarea fiscală și impactul asupra cetățenilor vulnerabili

Raportul BNR subliniază că ajustarea fiscală a afectat în special cetățenii cu venituri mici. Investițiile publice, chiar la niveluri record, nu au reușit să compenseze efectele negative ale măsurilor fiscale și ale inflației. În plus, unele investiții nu contribuie la reducerea deficitului comercial, iar efectele infrastructurii se văd pe termen lung. BNR atrage atenția că, în pofida investițiilor publice mari, consumul este sub presiune, iar sectorul privat manifestă o aversiune față de risc.

Necesitatea reformelor fiscale pe termen lung

BNR consideră că problema principală a deficitului bugetar este legată de veniturile fiscale scăzute și de dezechilibrele structurale. Soluția propusă este creșterea colectării taxelor și reformarea sistemului fiscal. Nivelul veniturilor fiscale din România este mult sub media europeană și regională. Controlul datoriei publice este văzut ca o vulnerabilitate majoră, care, în absența unor corecții bugetare, ar putea crește semnificativ.

Potrivit analiștilor BNR, după 2026, reducerea deficitului depinde de îmbunătățirea colectării taxelor și de controlul cheltuielilor. Atingerea țintei de deficit sub 4% din PIB în următorii ani depinde de aceste măsuri și de voința politică de a contracara grupurile de interese. BNR avertizează că menținerea deficitelor ridicate ar putea afecta negativ ratingul suveran al României.
Datele arată că datoria publică a României a crescut de la 39% din PIB în 2019, ajungând în prezent la aproximativ 60% din PIB.

Sursa: Antena 3