Cluj 20°C
Constanța 11°C
Băltărețu: România, pe muchie de cuțit. Industria, salvată de noi?
România riscă să devină un hub energetic pentru export, dar fără industrie care să consume, avertizează analiștii. Deși țara noastră se află printre primele state din Uniunea Europeană cu cea mai mică dependență de importurile de energie, cu producție internă de gaze, energie nucleară la Cernavodă și hidro, marii consumatori industriali se confruntă cu costuri energetice mai ridicate decât competitorii lor din Germania, Franța sau Italia. Consecințele se văd deja în fabrici oprite și concedieri.
Fabrici oprite și pierderi masive
Industria energo-intensivă din România este în declin, cu sectoare majore care operează sub capacitate. În metalurgie, gradul de utilizare a capacităților instalate a scăzut dramatic. Producția de îngrășăminte a fost sistată, iar în industria hârtiei și cartonului, prețul ridicat al gazelor pune presiune pe funcționare. Compensările europene pentru costurile indirecte de carbon au scăzut, în timp ce deficitul comercial în sectoarele afectate a crescut cu 9% pe an, depășind 9 miliarde de euro în 2023.
Criza nu este doar românească, ci europeană, dar România o traversează fără instrumentele de protecție de care beneficiază alte state. Mai mult, marii consumatori industriali au fost excluși de la schema de plafonare a prețurilor la energie, o eroare de politică publică cu consecințe vizibile. Oțelării electrice, combine chimice și unități de aluminiu sunt în pericol, iar refacerea capacităților industriale pierdute necesită ani de investiții.
Investiții în eficiență, o soluție?
Companiile care au investit în modernizare, eficiență energetică și capacități proprii de producție din surse regenerabile reușesc să opereze la capacitate mai mare. Acestea sunt însă excluse de la mecanismele europene de compensare a costurilor de carbon. Ele suportă integral costurile tranziției, concurând cu produse importate din afara UE, unde energia este mult mai ieftină și fără costuri de decarbonizare. Decarbonizarea este un instrument de competitivitate, nu un scop în sine, spun experții.
Predictibilitatea, mai importantă decât subvențiile, este cheia. O schemă de compensare a costurilor indirecte de carbon finanțată cu 150 de milioane de euro anual pentru companiile energo-intensive a fost adoptată de Parlament așteptând promulgarea. Stabilitatea legislativă și fiscală este crucială pentru a atrage investiții. Guvernul Bolojan, cu Nicușor Dan președinte, se confruntă cu o provocare majoră.
Soluții concrete și pași de urmat
Pe termen imediat, includerea sectorului de fabricare a articolelor din sticlă în schema națională de compensare a costurilor de carbon este o prioritate. Extinderea mecanismului de plafonare a prețului gazelor la marii consumatori industriali și deblocarea rambursărilor PNRR pentru companiile care au investit în regenerabile sunt, de asemenea, măsuri urgente. Pe termen scurt, schema de ajutor de stat pentru reducerea costului energiei electrice pentru marii consumatori este considerată esențială.
Pe termen mediu, mecanismele de contractare pe termen lung cu Nuclearelectrica și Hidroelectrica pot oferi predictibilitate. Coordonarea între Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu un mandat politic asumat la nivelul Cancelariei Primului Ministru, este crucială. Independența energetică este un obiectiv de securitate națională, iar tranziția se face cu industria, nu fără ea.
Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat că schema de ajutor de stat pentru reducerea costului energiei electrice pentru marii consumatori industriali, va fi implementată în urmatoarele luni.
