Ungaria: Parlamentul respinge ieșirea țării de la Curtea Penală Internațională, dorită de Orban
Conform G4Media: Parlamentul Ungariei abandonează planul de retragere din Curtea Penală Internațională
Parlamentarii maghiari au votat cu o majoritate covârșitoare pentru a anula decizia fostului premier, Viktor Orban, de a retrage Ungaria din Curtea Penală Internațională (CPI). Agenția de știri AFP a relatat că 133 de parlamentari au votat pentru respingerea legii de retragere din Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI. 37 de parlamentari s-au opus, iar 5 s-au abținut. Această decizie marchează o schimbare de direcție politică importantă.nn
O schimbare bruscă de direcție politică
Prim-ministrul Peter Magyar, care a obținut o victorie categorică la recentele alegeri, a prezentat proiectul de lege luni. Adoptarea sa rapidă în parlament reflectă noua orientare a politicii externe a Ungariei. Președintele Tamas Sulyok, un apropiat al lui Orban, urmează să promulge legea. Un comunicat emis de organul legislativ al CPI a salutat decizia ca fiind una „importantă”.nn
Viktor Orban a inițiat procesul de retragere din CPI la începutul lunii aprilie 2024, în timp ce îl găzduia pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Orban a descris CPI drept un „tribunal politic” care și-a pierdut imparțialitatea. El a făcut aceste afirmații fără a menționa că aceeași curte emisese un mandat și pentru fostul șef militar Hamas, Mohammed Deif.nn
Peter Magyar, pe atunci viitor prim-ministru, a anunțat pe 20 aprilie că Ungaria va opri procesul de retragere din CPI și va executa mandatele de arestare emise. În replică la întrebarea unui jurnalist despre invitația adresată lui Netanyahu, Magyar a clarificat că a invitat toți liderii cu care a vorbit telefonic.nn
Contextul curții penale internaționale
Înființată în 2002 și susținută de 125 de state membre, CPI are sediul la Haga. Obiectivul său principal este de a urmări penal persoanele responsabile pentru cele mai grave crime din lume. Acestea includ crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Acțiunile sale sunt inițiate în situațiile în care statele nu doresc sau nu sunt capabile să investigheze și să judece aceste crime.nn
CPI s-a confruntat cu dificultăți în ceea ce privește capacitatea de investigație și de aplicare a legii. China, Israel, Rusia și Statele Unite sunt printre țările care nu recunosc jurisdicția CPI. Această lipsă de recunoaștere obstrucționează capacitatea CPI de a investiga cetățenii acestor țări. De la înființare, CPI a deschis peste 30 de dosare pentru investigarea crimelor menționate.
Ungaria, prin decizia recentă a parlamentului, a reconfirmat angajamentul său față de CPI.
Sursa: G4Media