Securitatea și Jocurile Olimpice: O privire în umbra „Pacific – 84” Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un document secret care detaliază planul de măsuri al Securității pentru supravegherea sportivilor români la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, din 1984

Securitatea și Jocurile Olimpice: O privire în umbra „Pacific – 84”

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a dat publicității un document secret care detaliază planul de măsuri al Securității pentru supravegherea sportivilor români la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, din 1984. Operațiunea, sub numele de cod „Pacific – 84”, scoate la iveală o realitate ascunsă a participării României la evenimentul sportiv, unde succesul atins pe pistă era umbrit de teama regimului de la București. Documentul însoțit de explicații punctuale de către CNSAS, oferă o perspectivă asupra modului în care statul comunist a perceput și gestionat sportul, văzut ca un instrument politic cu potențial risc.

Supravegherea la scară largă și informatorii recrutați

Unul dintre aspectele cele mai surprinzătoare ale documentului dezvăluie amploarea eforturilor de supraveghere. Din totalul de 303 de persoane propuse să facă parte din delegația olimpică, nu mai puțin de 54 erau informatori ai Securității, adică aproximativ unul din șase. Acești informatori aveau rolul de a raporta orice abatere de la normele impuse de regim, dar și de a urmări potențialele „acte dușmănoase”. Documentul detaliază numărul informatorilor pe fiecare disciplină sportivă, cu un accent deosebit pe caiac-canoe și lupte, unde erau câte șase informatori. Gimnastica și luptele au avut câte cinci informatori, iar boxul, handbalul, scrima și tirul, câte patru.

Planul de măsuri „Pacific – 84” arată modul în care autoritățile se temeau că sportivii români, eroi pentru o lume întreagă, ar putea cere azil politic. Din acest motiv, Securitatea a trimis ofițeri sub acoperire, cu rolul de „activiști sportivi”, pentru a însoți delegația. Aceștia trebuiau să monitorizeze permanent comportamentul sportivilor și să raporteze orice suspiciune. Printre sarcinile ofi cerilor se numărau monitorizarea deplasărilor lor, a contactelor cu străinii și chiar a stării lor de spirit.

Obiectivele operațiunii și teama de „dușmani”

Documentul subliniază principalele obiective ale operațiunii de supraveghere. Acestea includeau „cunoașterea și prevenirea acțiunilor întreprinse de serviciile de spionaj străine”, precum și „contracararea acțiunilor elementelor ostile din străinătate și din rândul membrilor delegației române”. Autoritățile se temeau în special de eventuale contacte cu emigranții sau de influențe din partea „cercurilor dușmănoase” din Statele Unite și Canada. De asemenea, Securitatea a emis ordine precise privind verificarea sportivilor, tehnicienilor și ziariștilor care urmau să participe la Jocurile Olimpice.

Documentul include măsuri specifice, precum verificarea rudelor și a contactelor sportivilor, instruirea rețelei informative și intensificarea controlului asupra persoanelor care călătoreau în Statele Unite. De asemenea, era prevăzută pregătirea contrainformativă a sportivilor și a personalului, pentru a-i proteja de „orice încercare de instigare la fapte contrare intereselor R.S. România”.

La nivelul conducerii, documentul poartă semnăturile ministrului secretar de stat, Tudor Postelnicu și a generalului-locotenent, Iulian Vlad.

Sursa: G4Media