Trump folosește Iranul: SUA blochează Strâmtoarea Ormuz. România, în pericol

Clarificări din partea SUA

Reprezentanții Comandamentului Central al SUA au explicat că blocada urma să fie pusă în aplicare în câteva ore și că va viza exclusiv porturile iraniene. Aceștia au comunicat că blocada va fi „aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene”, inclusiv din „toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”.

Blocada, conform oficialilor americani, va permite accesul de ajutor umanitar după inspecție. O notificare adresată navigatorilor, consultată de Reuters, arată că orice navă care părăsește zona blocată va fi supusă „interceptării, devierii și capturării”, în timp ce navele care tranzitează strâmtoarea către sau dinspre destinații non-iraniene nu vor fi afectate.

Experți în drept internațional au subliniat că blocada impusă de SUA trebuie anunțată oficial și aplicată eficient și imparțial pentru a respecta dreptul internațional. Raul Pedrozo, profesor de drept internațional la Colegiul Naval de Război al SUA, a declarat: „Trebuie să o aplici tuturor celor care intră și ies din Iran. Nu se aplică doar celor pe care nu îi agreăm.”

Implicațiile economice și politice

Blocarea unor porțiuni ale Strâmtorii Hormuz are drept scop exercitarea de presiune asupra Iranului. Regimul de la Teheran exportă milioane de barili de petrol prin așa-numitele „tranzituri întunecate”, care ocolesc sancțiunile și supravegherea occidentală. Redeschiderea strâmtorii Ormuz a fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile recente dintre SUA și Iran. Iranul a propus o taxă de până la 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care tranzitează zona, idee respinsă de Donald Trump și alți lideri mondiali.

Robin Brooks, cercetător senior la Brookings Institution, a argumentat că o blocadă exercită presiune financiară asupra regimului dependent de exporturile de petrol. De asemenea, a menționat că blocada ar putea preveni pierderi de vieți omenești care ar putea apărea dacă SUA și Israelul ar încerca să preia controlul asupra insulei Kharg, principalul terminal de export petrolier al Iranului.

Karen Young, cercetător la Universitatea Columbia, a declarat că, deși blocada ar provoca dificultăți economice Iranului, nu este sigur că aceasta va schimba poziția regimului iranian în negocieri.

Reacțiile internaționale și impactul asupra prețului petrolului

Întrebat dacă scopul blocadei este de a forța Iranul să revină la negocieri sau de a redeschide strâmtoarea pentru a reduce costurile energiei, Donald Trump a declarat: „Poate toate acestea.” El a adăugat: „Ambele lucruri, desigur, și chiar mai mult. Nu putem permite unei țări să șantajeze sau să extorcheze lumea.”

Prețul petrolului Brent, standardul internațional, a crescut cu 7%, ajungând la aproximativ 102 dolari pe baril. Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale de Energie, a avertizat că prețurile la gaze nu reflectă pe deplin gravitatea crizei energetice generate de războiul cu Iranul. El a adăugat că ar putea dura până la doi ani pentru ca piața energetică să revină la normal, chiar dacă conflictul s-ar încheia mâine.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că țara sa „nu susține” blocada propusă de Trump și că Regatul Unit „nu se va implica în război”. Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să inițieze negocieri directe de pace cu guvernul libanez.

Sursa: Cotidianul.ro