Țărani Basarabeni printre atacatorii militarilor români

Conform G4Media: Retragerea din Basarabia: cauze și consecințe

n
Armata română s-a retras din Basarabia și nordul Bucovinei la sfârșitul lunii iunie 1940, ca urmare a unui ultimatum emis de Uniunea Sovietică. Istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) și membru în colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), a explicat într-un interviu contextul și modul în care s-a desfășurat această retragere.
n
Contextul geopolitic de la sfârșitul lunii iunie 1940 era marcat de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și de impactul Pactului Ribbentrop-Molotov. Germania Nazistă dicta în mare parte Europa, iar Uniunea Sovietică revendica teritorii considerate istorice. Franța fusese învinsă, iar Marea Britanie se afla într-o situație militară critică.
n
În acest scenariu, URSS a considerat că este momentul oportun pentru a revendica Basarabia și o parte din Bucovina, prin două note ultimative transmise României. Aceste cereri erau extrem de dificil de îndeplinit din punct de vedere logistic, politic și militar, având în vedere termenul scurt oferit de sovietici.
n
Retragerea precipitată a armatei și administrației române a generat haos în Basarabia și nordul Bucovinei. La Galați, s-a produs o aglomerare de refugiați și persoane care doreau să părăsească teritoriile cedate Uniunii Sovietice.
n

Motivațiile cetățenilor în timpul retragerii

n
Componența etnică a celor care doreau să părăsească România și să treacă în Basarabia era mixtă. Primul grup îl constituiau țărani basarabeni, în special din sudul regiunii, care emigraseră sezonier pentru muncă în România. Aceștia proveneau dintr-o zonă săracă, afectată de secetă, și căutau oportunități în Dobrogea sau în zonele industriale din Muntenia.
n
Un alt segment important erau evreii, care migrau pentru muncă sau comerț. Aceștia căutau piețe de desfacere și oportunități comerciale mai bune în Vechiul Regat. De asemenea, se numărau etnici ruși și ucraineni, care, originari din Basarabia, doreau să se întoarcă acasă în căutarea unui trai mai bun sau a unor oportunități de muncă în Muntenia.
n
Propaganda românească a descris acești oameni ca fiind comuniști sau trădători de țară. Însă, în realitate, majoritatea doreau pur și simplu să revină în locurile de baștină.
n
## Antisemitismul și exodul evreiesc
n
Motivația evreilor de a trece în Basarabia, care devenea parte a URSS, era influențată și de antisemitismul oficial din România. După venirea la putere a guvernului Goga-Cuza în 1938, a fost introdusă măsura revizuirii cetățeniei. Această politică a privat aproape jumătate din evreimea românească de drepturi cetățenești, afectând în special evreii din provinciile alipite după Primul Război Mondial, cum ar fi Basarabia.
n
Evreii basarabeni aveau motive serioase să părăsească un stat cu tendințe antisemite tot mai evidente și să caute refugiu în URSS, care la nivel propagandistic promitea respectarea drepturilor minorităților.
n
Mișcarea comunistă din România la acea vreme era redusă ca număr, deși activă subteran. Zeci de mii de oameni au ales să plece din alte motive decât cele ideologice. Originea, lipsa drepturilor sau teama de represalii etnice au fost factori determinanți.
n
La Galați, pe 30 iunie 1940, retragerea a generat o situație haotică. Trupele sovietice au avansat rapid, blocând trenurile cu refugiați în gara Bolgrad. Populația locală a început să revendice bunuri de la armata română.
n
Au existat altercații și scene de umilință a soldaților români, dar atacurile majore nu au fost de natura unui război, ci mai degrabă agresiuni verbale sau fizice limitate. Principalii agresori ai militarilor români au fost trupele sovietice, în timp ce populația locală a profitat de situație pentru a jefui trenurile regimentare.
n
Cei mai nemulțumiți de trupele române au fost țăranii basarabeni, frustrați din cauza rechiziționării animalelor și utilajelor de către armată, ceea ce le-a afectat mijloacele de subzistență.
n
Un număr mare de militari români basarabeni au dezertat, alegând să rămână în Basarabia. De exemplu, Divizia 14 Infanterie, supranumită și Divizia Bălți, a rămas fără o mare parte din efectiv.
n
În iunie 1941, la revenirea trupelor române în Basarabia, tema răzbunării a fost prezentă în ordinele lui Antonescu. Cu toate acestea, răzbunarea s-a îndreptat preponderent împotriva evreilor, degenerând în crime în masă pe teritoriul Basarabiei. Evreii urbanizați au manifestat, în diverse moduri, bucurie pentru schimbarea regimului și huiduind trupele române în retragere.

Sursa: G4Media