Industria românească, în contracție severă: Indicele PMI atinge un nou minim istoric Activitatea industrială din România continuă trendul descendent, cu indicele Purchasing Managers’ Index (PMI) atingând în februarie cea mai scăzută valoare din istorie
Industria românească, în contracție severă: Indicele PMI atinge un nou minim istoric
Activitatea industrială din România continuă trendul descendent, cu indicele Purchasing Managers’ Index (PMI) atingând în februarie cea mai scăzută valoare din istorie. Indicatorul, care măsoară performanța industriei prelucrătoare, a coborât la 45,3 puncte, de la 48,1 puncte în luna precedentă. Scăderea a fost determinată de performanța slabă a majorității componentelor, indicând dificultăți persistente în sectorul industrial.
Scăderi puternice în producție și comenzi
Conform analizei, contracția din industrie este determinată în principal de scăderea producției și a comenzilor noi. Chiar dacă vremea nefavorabilă a influențat rezultatele, experții subliniază că aceasta este doar o parte a problemei, lipsa de competitivitate persistentă a României fiind un factor structural. Un alt element îngrijorător este stagnarea livrărilor furnizorilor. Această situație indică presiuni în lanțul de aprovizionare.
Lipsa unei îmbunătățiri semnificative a cererii interne, menționează sursele citate, diminuează perspectivele industriei prelucrătoare. Companiile se plâng de cererea slabă, dar și de condițiile meteo. Comenzile noi au atins al doilea cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, reflectând o combinație de dificultăți economice, bugete mai stricte și incertitudine globală.
Perspective sumbre pentru producția industrială
Producția industrială a României a înregistrat al treilea an consecutiv de contracție, cu o scădere de -0,9% la finalul anului 2025. Indicatorii PMI continuă să semnaleze o cerere internă slabă, fără semne clare de redresare. Experții estimează că acest lucru sugerează riscuri negative pentru activitatea industrială în 2026.
Cu toate acestea, există un motiv de optimism. Îmbunătățirea așteptărilor privind cererea externă ar putea susține o revenire a producției industriale. Totodată, investițiile substanțiale ale UE în securitate și stimulul fiscal al Germaniei pentru infrastructură și apărare ar putea contribui la revigorarea producției industriale europene.
Inflația industrială și cea a inputurilor s-au accelerat în februarie, punând presiune pe întregul lanț de aprovizionare. Fabricile se confruntă cu prețuri mai mari la materii prime, transport, combustibil și energie. O parte din creșterea prețurilor a fost transferată către clienți, rata inflației industriale atingând cel mai înalt nivel din ultimele patru luni.
În timp ce industria autohtonă se confruntă cu dificultăți, economia europeană arată semne de revenire. Activitatea sectorului privat din zona euro a depășit așteptările, cu producătorii înregistrând cea mai bună performanță din 2022. Germania, principala economie a regiunii, a fost motorul principal al acestei creșteri.
Banca Centrală Europeană menține, deocamdată, dobânzile neschimbate, concentrându-se pe menținerea inflației în limitele țintă.
Ultimul raport al Institutului Național de Statistică arată că producția industrială din ianuarie 2026 s-a redus cu 1,2% comparativ cu luna precedentă.
Sursa: Cursdeguvernare.ro