Sănătate: Sindicatele cer prag minim pentru noua lege salarizării
Conform Digi24: Sindicatele din Sănătate și Ministerul Sănătății au reușit să ajungă la un acord privind noua lege a salarizării, după două zile de negocieri intense. Acordul, considerat de federații drept un „prag minim obligatoriu”, a fost deja transmis Ministerului Muncii. Sindicatliștii avertizează însă că orice deviere de la forma convenită ar putea reaprinde conflictul social, ducând la noi proteste în sistem.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a subliniat că varianta comună, rezultată din colaborarea cu Ministerul Sănătății și cu Federația SANITAS, „nu este o opțiune negociabilă în minus”. Liderii sindicali au precizat că refuzul de a transpune fidel soluțiile agreate ar echivala cu un eșec al dialogului social și ar justifica acțiunile sindicale.
Negocierile din weekend au avut ca scop identificarea unei variante comune pentru aplicarea noii legi a salarizării în domeniul sănătății. Propunerile au fost finalizate sâmbătă seara și trimise Ministerului Muncii, instituția responsabilă de coordonarea tehnică a proiectului legislativ. După o perioadă în care metodele sindicale au fost disparate, cele două federații reprezentative din sector au reușit să construiască un pachet de soluții comun, împreună cu ministerul de resort. Autoritățile nu mai au acum pretextul lipsei unei alternative tehnice sau a unei poziții comune din partea partenerilor sociali.
Structura noii grile de salarizare în sănătate
Varianta comună agrează o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe mai multe repere cheie. Aceasta reia și dezvoltă logica negocierilor din 2023, urmărind să reflecte diferențele legitime de salarizare între unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor. O combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare este viziunea comună.
În primul rând, au fost introduși coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare. Față de Legea-cadru nr. 153/2017, care avea o diferențiere limitată, noua propunere clasifică unitățile mai detaliat. Scopul este ca salariul de bază să corespundă mai bine rolului unității în sistem, complexității serviciilor și responsabilității asociate.
În al doilea rând, coeficienții sunt diferențiați și pe categorii de locuri de muncă, în interiorul fiecărei categorii de unitate. Astfel, o parte din diferențele care acum depind aproape exclusiv de sporuri sunt mutate într-o componentă mai stabilă, salariul de bază. Această schimbare devine necesară mai ales în contextul scăderii plafoanelor maxime pentru sporurile aferente condițiilor de muncă.
Un alt punct important este transferarea unei părți din recompensa pentru condiții de muncă în salariul de bază. Dacă plafoanele nominale ale sporurilor ar scădea, diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar compensa o parte din pierdere. Impactul trebuie evaluat asupra venitului total.
De asemenea, s-au stabilit limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă. Această cerință, susținută constant de FSSR, protejează drepturile salariaților de a nu primi sporuri simbolice. Reorganizarea recompensei pentru continuitate crește, de asemenea, plata pentru funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv pentru munca în zilele de repaus și sărbătoare legală.
Impactul asupra veniturilor salariale și pașii următori
Impactul individual al noilor măsuri depinde de numeroși factori, precum categoria unității, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret, programul de lucru și regulamentul viitor de sporuri. Distincția esențială este între scăderea unei componente salariale și evoluția venitului total. Angajații care beneficiază în prezent de sporuri între 55% și 85% sunt cei mai vizați. Scenariile prudente indică o compensare a eventualelor reduceri ale sporurilor prin creșterea salariului de bază.
Pentru angajații care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiții de muncă, impactul ar putea fi limitat la o creștere de aproximativ 10% a venitului salarial, în ipoteza de risc maxim. Totuși, orice abatere favorabilă, precum păstrarea încadrării sau un coeficient superior, ar genera o creștere mai mare.
Forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus și sărbătoare legală, reducând riscul unei pierderi necompensate. De asemenea, este prevăzută includerea, prin viitorul Regulament de sporuri, a angajaților aflați în situația drepturilor menținute în „cuantum”.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a transmis că forma comună, odată transmisă Ministerului Muncii, trebuie preluată integral și asumată de instituțiile politice. Organizația va solicita partidelor politice să transforme soluția comună în amendamente și va cere Ministerului Muncii să publice forma consolidată.
Dacă soluția comună este respinsă, sindicaliștii consideră că protestul devine o apărare a unui rezultat concret. Responsabilitatea eșecului dialogului social va aparține autorităților, iar acțiunile de protest vor fi pe deplin legitime.
Sursa: Digi24