Cookiebot s-a scumpit. Ce alternative au firmele mici din România
Pentru multe firme mici din România, banner-ul de cookie-uri a devenit în ultimul an o cheltuială pe care o observă în extrasul de cont. Cookiebot, una dintre cele mai folosite platforme de gestionare a consimțământului (CMP) din Europa, și-a restructurat ofertele în 2025, iar pentru un site cu trafic mediu factura lunară ajunge frecvent în zona a 30 de euro. Pentru o agenție care administrează zece site-uri sau pentru un magazin online cu marje mici, suma contează. Am analizat ce s-a schimbat, cum funcționează taxarea după trafic și ce opțiuni au cei care caută o soluție mai ieftină fără să renunțe la conformitatea cu GDPR.
Ce s-a schimbat în 2025
Ani la rând, Cookiebot a fost alegerea implicită pentru cine voia un banner „care se ocupă singur de tot”: scanare automată a site-ului, blocarea scripturilor până la acordul vizitatorului, rapoarte și jurnal de consimțământ. Planul gratuit, disponibil pentru site-uri mici, a atras zeci de mii de firme, inclusiv din România.
În 2025, compania și-a reorganizat pachetele, a restrâns semnificativ ceea ce oferă gratuit și a mutat accentul pe taxarea în funcție de trafic. Pentru mulți clienți vechi, migrarea pe noile planuri a însemnat o creștere consistentă a costului, în unele cazuri aproape dublă față de ce plăteau înainte. Structura actuală a ofertelor poate fi consultată direct pe site-ul Cookiebot, iar detaliile se schimbă periodic, așa că merită verificate înainte de orice decizie.
Cum funcționează taxarea după trafic
Modelul nu mai pornește de la numărul de pagini ale site-ului, ci de la volumul de vizite lunare pe fiecare domeniu. Practic, fiecare site are propriul abonament, iar prețul urcă pe trepte pe măsură ce traficul crește. Câteva consecințe pe care firmele mici le descoperă adesea abia la prima factură mai mare:
- Fiecare domeniu se plătește separat. O firmă cu un site de prezentare, un magazin online și un blog pe domenii diferite plătește de trei ori, chiar dacă traficul cumulat e modest.
- Vârfurile de trafic contează. O campanie de Black Friday sau un articol viral pot împinge site-ul într-o treaptă superioară de preț pentru luna respectivă.
- Funcțiile avansate sunt în pachete mai scumpe. Scanări mai frecvente, mai multe limbi sau personalizarea avansată a banner-ului pot presupune un plan superior.
Pentru un site corporate cu câteva mii de vizite pe lună, costul rămâne rezonabil. Problema apare la agenții, la freelanceri care întrețin site-urile clienților și la antreprenorii cu mai multe proiecte mici, unde abonamentele se adună.
Ce alternative există
Piața de CMP s-a diversificat mult, iar opțiunile se împart în câteva categorii cu compromisuri diferite.
Plugin-uri pentru WordPress și alte platforme
Cea mai mare parte a site-urilor mici din România rulează pe WordPress, unde există plugin-uri de consimțământ cu variante gratuite și planuri plătite la prețuri mai mici decât un CMP dedicat. Avantajul e integrarea directă cu site-ul; dezavantajul e că blocarea corectă a scripturilor depinde adesea de configurarea manuală, iar scanarea automată lipsește sau este limitată. Pentru magazinele pe platforme românești de tip SaaS, merită verificat dacă platforma oferă deja un modul de consimțământ inclus în abonament.
Alte platforme internaționale
Există numeroase CMP-uri concurente, unele orientate spre companii mari, altele spre IMM-uri, cu prețuri care pornesc de la câțiva euro pe lună. Diferențele reale țin de calitatea blocării prealabile, de suportul pentru Google Consent Mode și de cât de bine e tradusă interfața în română.
Soluții dezvoltate în România
În ultimii ani au apărut și platforme locale, cu prețuri în lei sau în euro, texte juridice adaptate la practica ANSPDCP și suport în limba română. Un punct de plecare util este pagina cu alternative la Cookiebot publicată de CookieFix, un CMP dezvoltat în România, care pune față în față funcțiile și modelele de preț ale principalelor soluții. Ca la orice comparație realizată de un furnizor, informațiile trebuie verificate și pe site-urile celorlalte platforme.
Biblioteci open source
Pentru firmele cu un dezvoltator în echipă, bibliotecile open source de tip banner de consimțământ elimină abonamentul. Costul se mută însă pe timpul de implementare și pe întreținere: nimeni nu scanează site-ul automat, iar orice script nou adăugat de marketing trebuie configurat manual.
Criterii de comparație oneste
Prețul este primul filtru, dar nu ar trebui să fie singurul. Un banner ieftin care lasă cookie-urile de marketing să se încarce înainte de acord nu rezolvă nimic din punct de vedere legal. Câteva întrebări utile înainte de a alege:
- Blochează efectiv scripturile până la consimțământ? Se verifică simplu, cu instrumentele de dezvoltator din browser: înainte de a apăsa „Accept”, nu ar trebui să apară cookie-uri de analiză sau publicitate.
- Scanează automat site-ul și cât de des? Site-urile se schimbă, iar un audit făcut o singură dată se învechește repede.
- Suportă Google Consent Mode v2? Fără el, campaniile Google Ads și rapoartele din Analytics pierd date sau funcții.
- Păstrează un jurnal al consimțămintelor? În cazul unei plângeri sau al unui control, dovada acordului este esențială.
- Ce se întâmplă la depășirea traficului? Unele platforme opresc banner-ul, altele facturează suplimentar, altele avertizează doar.
- Unde sunt stocate datele și cât de ușoară e migrarea? Găzduirea în UE și posibilitatea de a exporta jurnalul de consimțământ evită blocarea într-un singur furnizor.
Când merită să rămâi la Cookiebot
Scumpirea nu înseamnă că produsul a devenit unul prost. Pentru site-uri mari, cu multe subdomenii, integrări complexe și un departament juridic care vrea rapoarte detaliate, Cookiebot rămâne o opțiune solidă, iar 30 de euro pe lună reprezintă o fracțiune din bugetul de marketing. Raportat la amenzile pe care ANSPDCP le-a aplicat în ultimii ani pentru cookie-uri plasate fără consimțământ, costul unui CMP funcțional este mic indiferent de furnizor. Întrebarea reală pentru o firmă mică nu este dacă să plătească, ci dacă plătește pentru funcții pe care chiar le folosește.
Ce poate face concret cine vrea să decidă în cunoștință de cauză: să verifice traficul real al fiecărui site din ultimele 12 luni, să facă lista scripturilor terțe încărcate efectiv (analiză, publicitate, chat, hărți, video), să testeze două-trei soluții pe o copie de lucru a site-ului și să confirme în browser că nimic nu se încarcă înainte de acord. Abia apoi are sens comparația de preț, iar decizia, oricare ar fi ea, ar trebui notată în registrul intern de prelucrări, împreună cu data la care a fost luată.