România și alte șapte state UE cer măsuri urgente pentru a bloca intrarea foștilor combatanți ruși România, alături de alte șapte state membre ale Uniunii Europene, solicită Bruxelles-ului să ia măsuri rapide pentru a preveni intrarea foștilor combatanți ruși pe teritoriul european

România și alte șapte state UE cer măsuri urgente pentru a bloca intrarea foștilor combatanți ruși

România, alături de alte șapte state membre ale Uniunii Europene, solicită Bruxelles-ului să ia măsuri rapide pentru a preveni intrarea foștilor combatanți ruși pe teritoriul european. Decizia survine pe fondul îngrijorărilor privind riscurile de securitate internă pe care le-ar putea genera prezența acestor persoane în spațiul Schengen. Inițiativa a fost comunicată printr-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa.

Riscuri legate de securitatea internă

Scrisoarea, trimisă pe 11 martie, menționează explicit impactul războiului din Ucraina asupra securității interne a statelor membre. Documentul subliniază pericolul reprezentat de eventuala deplasare a foștilor și actualilor combatanți ruși în spațiul Schengen. Aceștia sunt considerați o potențială amenințare din cauza posibilelor „infracțiuni violente, rețele criminale organizate, mișcări extremiste sau activități statale ostile în contextul mai larg al acțiunii hibride a Rusiei”. Semnatarii au atras atenția asupra faptului că printre aceste persoane se numără și peste 180.000 de infractori cu condamnări anterioare, recrutați din închisorile rusești și trimiși pe front.

În plus, statele semnatare atrag atenția că, odată cu rotațiile și potențiala demobilizare, numărul persoanelor implicate în conflictul din Ucraina care doresc să călătorească în străinătate „este probabil să crească semnificativ”. De asemenea, se evidențiază creșterea rapidă a numărului de vize Schengen eliberate cetățenilor ruși. Se avertizează că orice intrare în spațiul Schengen poate avea „consecințe grave pentru securitatea unui stat membru sau a întregului spațiu”. În acest context, lipsa de acțiune ar putea crea „vulnerabilități pe termen lung care pot fi evitate în această etapă”.

Solicitări concrete și cooperare europeană

Cele opt state solicită adoptarea de „măsuri decisive și coordonate pentru a preveni consecințele negative, în regim de urgență”. În acest sens, acestea subliniază necesitatea intensificării cooperării la nivelul UE pentru a face față acestei amenințări. Scrisoarea face referire la noua strategie a Bruxelles-ului privind vizele care prevede posibilitatea unor măsuri restrictive suplimentare. Acestea ar putea include o categorie specifică pentru „foștii combatanți și combatanți activi identificați dintr-un stat agresor”. Statele semnatare susțin că această prevedere oferă deja o „bază politică clară” pentru măsuri ulterioare. Acestea solicită Comisiei, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu structurile relevante ale Consiliului, să analizeze și să prezinte rapid măsuri concrete. Obiectivul principal este „evitarea fragmentării și garantarea unei protecții de securitate coerente în întregul spațiu Schengen”.

Statele solicită, de asemenea, utilizarea pe scară largă a instrumentelor existente pentru a aborda riscurile de securitate, inclusiv, acolo unde este posibil, refuzul vizelor și al permiselor de ședere, precum și impunerea de interdicții de intrare în spațiul Schengen. Inițiativa este adresată și celorlalte state membre, subliniind faptul că „merită atenție politică la cel mai înalt nivel”. Statele semnatare așteptau un răspuns european coordonat la summitul șefilor de stat și de guvern din UE, organizat la jumătatea lunii martie.

Sursa: G4Media