Riscuri pentru prețul gazelor: Ce se întâmplă cu facturile din România?

Tensiunile din Orientul Mijlociu amenință piețele energetice. România, vulnerabilă prin efect indirect

Un posibil blocaj în Strâmtoarea Hormuz, o rută vitală pentru transportul de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), ar putea declanșa scumpiri rapide ale energiei la nivel global. Chiar dacă România nu depinde direct de importurile din regiune, legăturile cu piața europeană și rolul crucial al GNL în securitatea energetică a continentului ne expun la riscuri.

Alexandru Ciocan, cercetător în domeniul energiei, subliniază că evenimentele din Orientul Mijlociu readuc în discuție vulnerabilitatea acestei zone strategice. „Aceasta funcționează ca un chokepoint (punct critic de tranzit – n.red) energetic global. Lățimea navigabilă este foarte redusă, iar canalele de navigație au aproximativ trei kilometri pe sens”, explică specialistul. Prin strâmtoare trec aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol, echivalentul a circa 20 de milioane de barili pe zi, și o parte semnificativă din comerțul internațional cu GNL.

Europa, dependentă de GNL și expusă la volatilitate

Chiar dacă Europa are o dependență mai mică de petrolul și gazele din Golf comparativ cu țări precum China sau India, impactul asupra prețurilor este inevitabil. Petrolul și GNL se tranzacționează pe piețe globale, deci orice blocaj în Hormuz ar conduce la creșteri imediate. GNL-ul a devenit principalul pilon al securității energetice europene, după reducerea importurilor de gaze rusești. O mare parte din gazul consumat în UE este transportat pe mare, expunând continentul la riscurile geopolitice legate de rutele de transport.

Pentru Europa, există trei vulnerabilități majore. Piața GNL este globală, ceea ce permite redirecționarea transporturilor către piețele cu prețuri mai mari. De asemenea, rutele maritime strategice, precum Hormuz sau Suez, sunt esențiale. Un blocaj pe aceste rute ar reduce oferta disponibilă. În plus, GNL-ul este adesea tranzacționat pe termen scurt, prețurile reacționând rapid la evenimentele geopolitice.

Impactul asupra României și provocările pentru industrie

România are o expunere directă mai mică la importurile de GNL, dar rămâne conectată la piața europeană. „Orice creștere a cotațiilor la hub-urile de gaze sau a prețului petrolului se transmite în costurile de producție ale energiei electrice și ale combustibililor”, spune Alexandru Ciocan. Piața energetică românească a fost afectată de prețuri ridicate, în special pe piața angro.

Creșterea prețurilor la energie afectează puternic sectoarele energointensive. Industria chimică și petrochimică, cea a îngrășămintelor, metalurgia, producția de aluminiu, industria cimentului și transportul sunt printre cele mai vulnerabile. Gazul reprezintă, de exemplu, peste 60-70% din costul de producție al amoniacului, ceea ce explică dificultățile întâmpinate de producători precum Azomureș.

Criza energetică actuală prezintă similitudini cu cea din 2022, declanșată de reducerea livrărilor de gaz rusesc. Totuși, există și diferențe. Uniunea Europeană a investit masiv în infrastructura de GNL și în stocarea gazelor. De asemenea, consumul de gaz a scăzut cu aproximativ 15% față de perioada de dinaintea crizei.

Potrivit expertului, accelerarea tranziției energetice este cea mai eficientă strategie pentru reducerea vulnerabilităților. „Autoritățile române și europene trebuie să trateze tranziția energetică drept politică de securitate, nu doar politică de climă”, subliniază Alexandru Ciocan. La nivel european, acest lucru presupune investiții în energie regenerabilă, rețele electrice, stocare și flexibilitate. Pentru România, prioritățile includ extinderea producției de energie solară și eoliană, dezvoltarea capacităților de stocare, modernizarea rețelelor și electrificarea proceselor industriale.

Guvernul analizează în prezent posibilitatea de a extinde schema de plafonare a prețurilor la energie pentru a proteja consumatorii casnici pe termen mai lung.

Sursa: G4Media