Risc cerebral ascuns, milioane afectați. OMS leagă factorul de demență

Problemele de somn, în centrul atenției

Noile recomandări ale OMS pun un accent sporit pe rolul somnului în sănătatea cognitivă. Ghidul actualizat include explicit probleme precum somnul insuficient sau excesiv, calitatea slabă a somnului, insomnia, somnolența diurnă și tulburările respiratorii din timpul nopții, cum ar fi apneea obstructivă. Studiile analizate arată că o proporție semnificativă a adulților de peste 60 de ani se confruntă cu aceste tulburări, iar cercetările leagă insomnia, somnul prea scurt sau prea lung și calitatea redusă a somnului de un risc crescut de demență și boală Alzheimer. Cu toate acestea, OMS avertizează că dovezile sunt încă insuficiente pentru a afirma că tratarea acestor probleme previne direct demența, însă menținerea unui somn odihnitor pe parcursul vieții rămâne esențială.

Factori de risc cardiovascular și neurologic incluși

Accidentele vasculare cerebrale (AVC) și traumatismele craniene au fost, de asemenea, adăugate pe lista factorilor de risc. OMS subliniază că un AVC poate afecta memoria și alte funcții cognitive pe termen lung, iar prevenirea unui al doilea incident crește substanțial șansele de a evita demența. Controlul hipertensiunii, diabetului și nivelului de colesterol, alături de renunțarea la fumat, contribuie la protejarea atât a vaselor de sânge, cât și a creierului. În ceea ce privește traumatismele craniene, studiile indică o asociere constantă între acestea și un risc crescut de demență. OMS estimează că eliminarea completă a traumatismelor craniene la nivel populațional ar putea preveni aproximativ 3% din cazurile de demență. Prevenirea acestor incidente, prin utilizarea centurilor de siguranță, a căștilor de protecție și prin adoptarea unor măsuri de siguranță, este prioritară.

Alți factori noi pe lista OMS

Două dintre cele mai surprinzătoare adăugări pe lista OMS sunt afectarea vederii și poluarea aerului. Aproximativ 2,2 miliarde de oameni la nivel global suferă de diverse forme de afectare a vederii, iar OMS estimează că aceasta ar putea fi implicată în aproximativ 2% din cazurile de demență. Scăderea vederii poate duce la reducerea activității fizice și sociale, creierul fiind obligat să depună un efort suplimentar pentru a compensa. În privința poluării aerului, particulele fine PM2.5 pot pătrunde adânc în organism, contribuind la inflamație și stres oxidativ, procese legate de neurodegenerare. OMS estimează teoretic că poluarea aerului ar putea fi responsabilă pentru circa 3% din cazurile de demență la nivel global. De asemenea, infecția cu HIV a fost inclusă, chiar dacă tratamentele moderne au redus dramatic formele severe de demență asociată virusului, deficitele cognitive persistă la un număr semnificativ de persoane infectate.

Terapia hormonală la menopauză, o notă de precauție

În ceea ce privește terapia hormonală de menopauză (MHT), OMS face o precizare importantă: aceasta nu este recomandată pentru a preveni declinul cognitiv la femeile de 65 de ani și peste. Pentru femeile sub 65 de ani, datele sunt încă insuficiente pentru a recomanda MHT în scop preventiv, subliniindu-se că aceasta este utilizată în principal pentru ameliorarea simptomelor menopauzei, nu ca tratament preventiv împotriva demenței. Cele șapte noi domenii se adaugă celor 12 factori deja identificați de OMS, ridicând numărul total de factori potențial modificabili la 19.

Sursa: Doctorulzilei.ro