Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra sănătății mentale a românilor, de la anxietate la somatizare Situația tensionată din Orientul Mijlociu, cu implicații directe asupra securității și transporturilor, generează un val de stres care afectează profund starea de bine a oamenilor

Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra sănătății mentale a românilor, de la anxietate la somatizare

Situația tensionată din Orientul Mijlociu, cu implicații directe asupra securității și transporturilor, generează un val de stres care afectează profund starea de bine a oamenilor. Anulările de zboruri, restricțiile de călătorie și alertele de securitate se adaugă la o listă de factori care pot genera anxietate și alte probleme de sănătate, chiar și pentru cei aflați la distanță de zona de conflict.

Psihoterapeutul Florentina Niculescu atrage atenția asupra modului în care stresul resimțit de români poate influența starea de sănătate, subliniind importanța gestionării emoțiilor în astfel de momente. Indiferent dacă se află într-o zonă direct afectată sau nu, impactul psihologic este inevitabil.

Reacții ale corpului în zonele de conflict

Incertitudinea și lipsa de control, caracteristici ale unei zone de conflict, cresc nivelul de cortizol, hormonul stresului, care poate ajunge de două-trei ori peste nivelul normal. Corpul intră într-o stare de „supraviețuire biologică”, declanșând reacții fizice precum agitația, insomniile, palpitațiile, dar și stări de imobilizare și detașare emoțională. Potrivit psihoterapeutului Florentina Niculescu, „când suntem într-un context perceput ca periculos sau imprevizibil… sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleranță, adică persoana nu mai este în zona optimă de reglare emoțională”.

Copiii, ale căror sisteme nervoase nu sunt complet dezvoltate, sunt deosebit de vulnerabili. Ei preiau starea adulților, resimțind frica ca pe o realitate proprie. Manifestările pot include regresii, iritabilitate, somatizări (dureri de cap, de burtă), hipervigilență sau chiar o retragere emoțională. Stresul prelungit poate duce la amplificarea anxietății și a depresiei.

Ce pot face adulții pentru a gestiona stresul

Pentru a atenua efectele stresului, specialiștii recomandă o serie de măsuri concrete. Este important ca adulții să se concentreze pe orientare, resurse, contact limitat cu factorii de stres și descărcare sănătoasă. „În situații de stres maxim, impactul asupra fiecărui om este diferit”, explică Florentina Niculescu. „Unii oameni sunt mai puțin impactați, alți oameni pot fi intens traumatizați mult timp, pot rămâne nu doar cu teama de a călători, ci și pot dezvolta probleme de sănătate.”

Un protocol simplu, denumit “O-RA” (Orientare-Resurse-Ancorare), poate fi de ajutor: identificați un obiect neutru, amintiți-vă de o persoană sau un loc care vă oferă siguranță, apoi ancorați-vă prin apăsarea tălpilor pe podea, timp de cinci secunde, repetând acest exercițiu de cinci ori. De asemenea, limitarea informațiilor alarmiste, desemnarea unei singure persoane pentru gestionarea informațiilor, hidratarea și odihna sunt pași importanți.

În contextul recentelor evenimente, autoritățile au intensificat măsurile de securitate în aeroporturi, iar companiile aeriene au implementat protocoale suplimentare pentru a gestiona posibilele perturbări ale zborurilor.

Sursa: Doctorulzilei.ro