Inițiativă legislativă controversată: Parlamentari cer abrogarea legilor care interzic simbolurile fasciste și negarea Holocaustului Un grup format din parlamentari AUR, SOS, POT și neafiliați au inițiat o propunere legislativă care vizează abrogarea actelor normative ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob

Inițiativă legislativă controversată: Parlamentari cer abrogarea legilor care interzic simbolurile fasciste și negarea Holocaustului

Un grup format din parlamentari AUR, SOS, POT și neafiliați au inițiat o propunere legislativă care vizează abrogarea actelor normative ce interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. De asemenea, inițiativa include și eliminarea prevederilor care interzic promovarea cultului persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, precum și negarea Holocaustului. Documentul legislativ, depus la Senat, a generat deja reacții puternice din partea societății civile și a unor experți.

Conform textului propunerii legislative, actele normative vizate – Legea nr. 107/2006, OUG nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025 – ar încălca flagrant Constituția. Argumentele invocate se referă la presupusa încălcare a unor articole constituționale referitoare la libertățile individuale, apărarea intereselor naționale, istorie, nediscriminare și justiție. Propunerea legislativă, disponibilă pe pagina de internet a Senatului, justifică abrogarea acestor legi prin diverse argumente, inclusiv acuzații de interpretare arbitrară și favorizare selectivă pe criterii etnice.

Riscuri legale și implicații pentru societate

Abrogarea Ordonanței de Urgență 31/2002, de exemplu, ar putea duce la legalizarea negării Holocaustului, dar și a apologiei criminalilor de război condamnați și a Mișcării Legionare. OUG 31/2002 stabilește clar interdicția organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război. Totodată, ordonanța definește negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în public a Holocaustului ca infracțiune, pedepsită cu închisoare.

Ordonanța de Urgență 31/2002, dar și legea 241/2025, au fost contestate în trecut la Curtea Constituțională, care a respins toate contestațiile. Argumentele aduse de inițiatori în justificarea acestei noi propuneri legislative contrazic însă deciziile Curții Constituționale. Acesta este un aspect important, care arată discrepanța dintre intenția legislativă și cadrul legal existent.

Reacții și perspective

Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”, a reacționat la această propunere legislativă. Acesta a declarat că, „În configurația actuală a Parlamentului României această propunere nu are nici o șansă. În același timp, citesc acest proiect legislativ ca pe un avertisment. Dacă partidele proeuropene și democrate nu își asumă cu maturitate guvernarea pot genera terenul fertil pentru ca în 2028 extrema dreaptă să devină un actor politic de prim rang. Iar această propunere legislativă va ajunge realitate.”

Lista parlamentarilor care au semnat propunerea legislativă include membri ai partidelor AUR, SOS și POT, precum și parlamentari neafiliați. Printre aceștia se numără senatorii Valentina-Mariana Aldea, Dorina Barcari, Cristian Bem, Nadia-Cosmina Cerva, Rodica Cușnir, Andrei-Emil Dîrlău, Daniel-Paul-Romeo Gheorghe, Robert-Daniel Ghiță, Sorin Lavric, Dumitru Manea, Olga Onea sau Luminița Păucean-Fernandes.

În următoarele zile, se așteaptă reacții suplimentare din partea societății civile, a organizațiilor de apărare a drepturilor omului și a reprezentanților instituțiilor statului.

Sursa: G4Media