Presură: Apocalipsa NU vine, dar autodistrugerea civilizațiilor e-n cărți

Pericolele unei civilizații autodistruse

Presură face o distincție clară între pericolele pe termen scurt și cele pe termen lung. Pe durata vieților noastre, nu anticipă evenimente catastrofale. Însă, pe o scară de timp de mii sau milioane de ani, riscurile devin considerabile. Oamenii de știință vorbesc despre posibilele amenințări nucleare și în special despre inteligența artificială avansată.

Problema, explică Presură, nu rezidă în tehnologie în sine, ci în decalajul dintre progresul tehnologic și dezvoltarea morală. O civilizație care nu reușește să-și construiască valori morale în pas cu tehnologia riscă autodistrugerea. Acesta ar putea fi un răspuns la Paradoxul Fermi, întrebarea de ce nu am detectat alte forme de viață inteligentă.

Compromisuri în popularizarea științei

Cristian Presură a devenit cunoscut pentru canalul său de YouTube, unde explică concepte științifice. Succesul a venit după o apariție într-un alt canal popular. Inițial, canalul său personal conținea doar filmulețe de familie. Apoi, abonații au început să crească rapid, ceea ce l-a determinat să se dedice popularizării științei.

Presură recunoaște că a făcut și compromisuri pentru a atrage audiența. Unele titluri sunt concepute pentru a atrage oamenii, iar modul de prezentare este adesea simplificat. Însă, chiar și așa, mulți cercetători renunță la popularizarea științei din cauza audienței scăzute și a valului de ură din comentarii. O colegă de-a sa, pasionată de popularizare, s-a retras din cauza înjurăturilor.

Rețelele sociale și „continentul” pseudo-științei

Un aspect îngrijorător menționat de Presură este extinderea pseudo-științei pe rețelele sociale. Comunitățile de negatori și adepți ai teoriilor conspirației s-au unit, creând un fel de „continent” al pseudo-științei. Zonele izolate anterior, precum cele ale oamenilor care susțin că Pământul e plat sau contestă medicina, au fost conectate. Un platist este, adesea, și antivaccinist.

Presură consideră că emoțiile, precum deziluziile față de societate, clasa politică și direcția României, stau la baza acestui fenomen. Soluția pe termen lung, spune el, este educația, nu memorarea, ci gândirea critică. O persoană care înțelege de ce Pământul este rotund nu va nega acest lucru, indiferent de nemulțumirile sale.

La finalul interviului, întrebat despre filmele „Don’t Look Up” și „Interstellar”, Presură a ales „Don’t Look Up”, considerând că este mai apropiat de realitate, evidențiind problemele societății și decalajul dintre dezvoltarea tehnologică și cea morală.

Sursa: Știrile ProTV