Plafonarea adaosului comercial, o măsură cu efecte…dubie

Plafonarea adaosului comercial, o măsură cu potențial de efecte adverse, avertizează specialiștii

Măsura propusă de Ministerul Agriculturii de a plafona adaosul comercial la toate produsele agroalimentare, cu scopul de a sprijini gospodăriile vulnerabile, ar putea avea efecte negative, potrivit analizei Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA. Specialiștii avertizează că o astfel de măsură ar putea duce la creșteri de prețuri la bunurile nealimentare, falimente în sectorul alimentar și chiar lipsuri temporare de alimente.

Creșterea prețurilor și riscul falimentelor

Potrivit cercetătorilor, limitarea adaosului comercial nu adresează cauzele reale ale crizei costului vieții, care sunt determinate în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producție. „Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creşteri ale preţurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar şi chiar lipsuri locale şi temporare de alimente”, explică Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.

În prezent, adaosul comercial pentru alimentele de bază este plafonat, însă extinderea acestei măsuri la toate produsele agroalimentare, așa cum propune ministrul Agriculturii, ar putea amplifica aceste efecte. Datele existente arată că, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflația mărfurilor alimentare, chiar dacă prețurile produselor cu adaos plafonat au scăzut imediat după implementarea măsurii. Analiza subliniază că, „datele Institutului Naţional de Statistică arată o diferenţă clară în evoluţia preţurilor între alimentele de bază supuse plafonării adaosului comercial… şi produsele alimentare neplafonate”.

Reacția retailerilor și impactul asupra pieței

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA observă că, în contextul plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, retailerii ar putea căuta să compenseze limitarea marjelor de profit prin aplicarea unor adaosuri comerciale mai mari la produsele neplafonate. Acest lucru ar transfera presiunea inflaționistă către restul coșului alimentar, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor. „Dacă plafonarea se extinde la mai multe produse şi limitele adaosurilor diferă semnificativ de condiţiile pieţei de muncă şi de capital, rata falimentelor şi desfiinţării firmelor alimentare poate creşte, generând lipsuri temporare şi locale de alimente”, adaugă Rácz Béla-Gergely, un alt cercetător din cadrul echipei.

Analiza sugerează că, în loc de controlul prețurilor, o soluție mai adecvată pentru atenuarea efectelor inflației ar putea fi acordarea de ajutoare fixe strict gospodăriilor cu venituri mici. Coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA, Levente Szász, subliniază că „plafonarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale ale inflaţiei”, punând în pericol eficiența piețelor în toate sectoarele economice.

Ministerul Agriculturii nu a comentat, până în prezent, rezultatele studiului și nici nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul implementării măsurii de plafonare generalizată a adaosului comercial.

Sursa: Ziarul Financiar