Cluj 27°C
Timișoara 31°C
Iași 28°C
PISA 2025: 48% din elevii români au analfabetism funcțional
Conform Digi24: 48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență în înțelegerea unui text, conform raportului PISA 2025. Această proporție reprezintă o creștere alarmantă față de 41,7% înregistrat în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte în același interval.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cea care publică periodic studiul PISA, consideră elevii care nu ating nivelul 2 ca fiind performeri scăzuți. Aceasta nu înseamnă că elevii nu știu să citească, ci că întâmpină dificultăți în a înțelege și utiliza informațiile dintr-un text în contexte practice, o problemă strâns legată de analfabetismul funcțional. Jurnalista Digi24, Ana Micu, a subliniat că la testele PISA contează mai mult ce pot face elevii cu informațiile pe care le dețin, decât simpla cunoaștere a acestora.
Situația devine și mai gravă atunci când sunt analizate performanțele la cele trei domenii de bază: citire, matematică și științe. 38,5% dintre elevii români se află sub pragul minim de competență simultan în toate cele trei discipline, un procent dublu față de media OCDE, care este de 19,7%. În 2022, acest procent era de 33,2%.
La matematică, peste jumătate dintre elevi, mai exact 52%, nu ating nivelul 2, indicând dificultăți în a transpune o situație simplă în limbaj matematic și în a utiliza concepte de bază pentru a găsi soluții. La științe, proporția elevilor sub pragul minim este de aproape 46%, o ușoară creștere față de 44% înregistrat în anul precedent.
În contrast, doar 4,8% dintre elevii români reușesc să atingă nivelurile 5 sau 6, cele mai înalte trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii evaluate. Media OCDE în acest sens este de 11,9%.
Performanța la citire, în declin accelerat
Scorul României la citire a scăzut la 413 puncte, marcând o diminuare de 16 puncte față de 2022. Această scădere este mai accentuată decât media OCDE, care a înregistrat o retrogradare de 14 puncte. La științe, țara noastră a obținut 425 de puncte, cu trei puncte mai puțin decât evaluarea anterioară, iar la matematică, scorul a fost de 419 puncte, în scădere cu nouă puncte. OCDE menționează că scăderile la matematică și științe nu sunt statistic semnificative, dar rezultatul la citire este clar mai slab.
Privind pe termen mai lung, tendința este negativă la toate cele trei competențe, OCDE estimând o scădere totală de 18 puncte la citire, 22 de puncte la matematică și opt puncte la științe în intervalul 2015-2025. Scorurile din 2025 sunt cele mai mici înregistrate de România după prima participare la PISA, în 2006. La nivel european, România se plasează pe antepenultimul loc, înaintea Bulgariei și Ciprului.
În clasamentul global, România ocupă locul 53 la citire, 55 la științe și 48 la matematică, dintre cele 91 de țări și economii participante. Elevii români sunt depășiți chiar și de cei din state non-UE precum Muntenegru, Albania sau Serbia.
Raportul evidențiază și diferențe semnificative între sexe: fetele au obținut 429 de puncte la citire, în timp ce băieții au înregistrat 399 de puncte. La matematică, băieții au avut un mic avantaj de aproximativ șase puncte, iar la științe rezultatele au fost similare.
Influența puternică a mediului socio-economic și a școlii
Statutul socio-economic al familiei explică 21,7% din variația rezultatelor elevilor la științe, un procent aproape dublu față de media OCDE de 11,6%. România se numără printre cele cinci țări în care acest factor are o pondere de cel puțin 20%. Elevii din familiile cu venituri superioare au obținut cu 122 de puncte mai mult la științe decât cei din medii dezavantajate, diferența medie la nivel OCDE fiind de 85 de puncte.
Decalajul se reflectă și în procentul elevilor cu performanțe slabe: diferența între elevii dezavantajați și cei avantajați care nu ating nivelul minim la științe depășește 50 de puncte procentuale în România, unul dintre cele mai mari dezechilibre înregistrate. Doar 7% dintre elevii români din medii dezavantajate ajung în sfertul celor mai buni din țară, față de o medie OCDE de aproape 12%.
Școala frecventată influențează, de asemenea, puternic performanța. România se află printre sistemele educaționale unde diferențele dintre școli explică cel puțin jumătate din variația rezultatelor la științe, indicând o segmentare puternică a sistemului. Jurnalista Ana Micu a comentat că rezultatele depind de situația financiară a părinților și de norocul de a învăța la o anumită școală.
AI și digitalizarea în educație, un nou front
În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale (AI), 39,9% dintre elevii români spun că folosesc săptămânal instrumente bazate pe AI pentru învățare, sub media OCDE de 45,5%. Totuși, 72,6% declară că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de AI, depășind media organizației de 62,6%.
Doar 37,9% dintre elevii români susțin că nu sunt distrași de dispozitivele digitale în timpul învățării. Aproape jumătate dintre aceștia provin din școli unde telefoanele mobile sunt interzise, iar 72,8% învață în unități cu reguli clare privind utilizarea dispozitivelor digitale.
România a participat și la evaluarea capacității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, o noutate la PISA 2025. Elevii români au obținut 442 de puncte, clasându-se pe locul 51, cu aproximativ 57% dintre aceștia neatingând nivelul de bază la această competență.
Evaluarea principală PISA 2025 a implicat 7.725 de elevi din 322 de școli din România, reprezentând aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. La nivel global, au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări. Testarea PISA, organizată de OCDE la fiecare trei ani, evaluează capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele dobândite în situații reale, domeniul principal al ediției din 2025 fiind științele.
Sursa: Digi24
