Bugetul pe 2026: Economiștii analizează direcțiile cheltuielilor și avertizează asupra sistemului de pensii Draftul bugetului de stat pentru anul 2026 conturează o radiografie a priorităților guvernamentale, cu accent pe temperarea cheltuielilor și o abordare mai realistă a veniturilor

Bugetul pe 2026: Economiștii analizează direcțiile cheltuielilor și avertizează asupra sistemului de pensii

Draftul bugetului de stat pentru anul 2026 conturează o radiografie a priorităților guvernamentale, cu accent pe temperarea cheltuielilor și o abordare mai realistă a veniturilor. Profesorul de economie Cristian Păun a analizat proiectul și a subliniat importanța unei construcții bugetare mai prudente, comparativ cu exercițiile precedente. Forma finală a bugetului urmează să fie supusă aprobării Parlamentului la finalul săptămânii viitoare, după o serie de discuții în coaliția de guvernare.

Păun a declarat că planul bugetar pornește de la „premise mult mai realiste” în ceea ce privește creșterea economică și estimările de încasări la buget. Economiștii observă o preocupare accentuată pentru menținerea sub control a deficitului bugetar și pentru limitarea cheltuielilor care nu sunt direct legate de investiții sau de cofinanțarea fondurilor europene. „Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani”, a susținut specialistul.

Reduceri la educație și majorări la apărare

Analiza draftului bugetului pentru 2026 relevă modificări notabile în alocările bugetare pentru unele ministere. Ministerul Educației se confruntă cu o reducere a bugetului, determinată în principal de diminuarea cheltuielilor de personal. Păun a explicat că această ajustare este legată de renunțarea la sporul de doctorat în universități, o decizie care a influențat bugetul. „Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități”, a menționat profesorul.

Pe de altă parte, bugetul alocat Ministerului Apărării este majorat, o creștere care ar putea reflecta investițiile și proiectele europene din domeniul militar. Păun a exprimat speranța că această majorare vizează cofinanțarea unor proiecte cu finanțare europeană, menite să consolideze capacitățile de apărare și să susțină investițiile în industria de profil. „Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a punctat economistul.

Provocările sistemului public de pensii

Profesorul Păun a abordat și problematica sistemului public de pensii, avertizând asupra presiunii crescânde pe termen mediu. El a subliniat că, după anul 2030, când generația „decrețeilor” va începe să iasă la pensie, Pilonul 1 va deveni din ce în ce mai dificil de susținut. Factorii agravanți sunt scăderea populației active și migrația forței de muncă, dar și creșterea speranței de viață. „Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii. Pilonul 1 devine încet-încet greu de finanțat și de susținut”, a declarat Păun.

Economistul a atras atenția asupra faptului că o reformă importantă a fost ratată în trecut, indicând că o împărțire echitabilă a pensiei între Pilonul 1, Pilonul 2 și Pilonul 3 ar fi fost o soluție optimă. În prezent, ponderea ridicată a Pilonului 1 ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. „Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă, pentru că nu vom avea resurse suficiente pentru a o susține fără să aruncăm în aer bugetul sau să creștem foarte mult taxele”, a concluzionat Cristian Păun.

Sursa: Capital