Paștele, un prilej de bucurie pentru mulți români, poate ascunde, de fapt, o amplificare a comportamentelor nesănătoase, conform unui studiu recent

Cum transformă sărbătorile românii

Studiul reliefează un tipar clar: presiune, urmată de epuizare, compensare, repetiție, normalizare și, în cele din urmă, cronicizare. Sărbătorile activează simultan mai mulți factori de risc. Presiunea socială, epuizarea acumulată și lipsa rutinei zilnice contribuie la ceea ce specialiștii numesc „pluri-compensare de sărbători”. Aceasta se manifestă prin mai puțină mișcare, mâncat emoțional, timp petrecut în fața ecranelor, consum crescut de alcool și somn insuficient.

Fiecare dintre aceste comportamente poate părea inofensiv separat, dar cumulativ reflectă adesea o medie de peste patru comportamente cu risc per român, conform cercetării. Un aspect esențial identificat este mecanismul de autojustificare socială, exprimat prin fraza „ca tot omul, de sărbători”, care reduce percepția riscului. Astfel, peste 50% dintre români normalizează comportamentele nesănătoase prin comparația cu ceilalți. Această normalizare obstrucționează conștientizarea și întârzie schimbarea.

Rolul mesei festive

Specialiștii confirmă ceea ce arată datele: după sărbători, crește numărul consultațiilor legate de efectele comportamentelor nesănătoase. Psihoterapeutul Ortansa Mărgărit observă că pacienții ajung în cabinet nu pentru comportamentul în sine, ci pentru efectele lui: oboseală cronică, anxietate, relații afectate. Dr. Daciana Toma, medic primar medicină de familie, consideră că masa de Paște este momentul în care „migrarea compensării” devine cel mai vizibilă.

Studiul identifică șapte factori emoționali de bază care stau la originea comportamentelor nesănătoase. Acestea includ: tensiunea neexprimată, anxietatea de fond, singurătatea, presiunea socială, plictiseala, epuizarea cronică și durerea emoțională nerezolvată.

Conștientizarea, cheia schimbării

În loc de restricții, s-a propus o abordare diferită bazată pe programul național Alegeri pentru Sănătate și instrumentul ROA – Reglajul Obiceiurilor prin Alegeri. Acesta se bazează pe o întrebare simplă: „Ce nevoie reală acoperă acest obicei?” Cei cinci piloni ai echilibrului propuși de ROA sunt: somnul, liniștea, mișcarea, mâncarea reală și conexiunea autentică.

Scopul principal constă în înțelegerea și ajustarea comportamentelor, fără judecată. Oana Voicu, fondator CREDU, subliniază că un obicei nesănătos nu dispare prin interzicere, ci atunci când nevoia din spatele lui găsește un alt răspuns.

Platforma educațională va continua acest demers prin comunități dedicate înțelegerii comportamentelor. Mesajul campaniei este simplu: Paștele trebuie să fie despre introspecție.

Sursa: Doctorulzilei.ro