Cluj 13°C
Timișoara 19°C
Iași 20°C
Constanța 22°C
Pădurile de alge, speranță climatică ratată
Conform Descopera: Restaurarea pădurilor de alge marine, o strategie frecvent promovată pentru combaterea schimbărilor climatice prin absorbția dioxidului de carbon, ar putea să nu ofere soluția sperată. Un nou studiu avertizează că aceste ecosisteme marine, deși esențiale pentru stocarea carbonului, devin ele însele vulnerabile în fața încălzirii globale, putând deveni chiar surse de emisii.
Vulnerabilitatea algelor în fața încălzirii oceanelor
La fel ca pădurile terestre, algele marine joacă un rol crucial în ciclul carbonului, captând miliarde de tone de CO2 anual prin fotosinteză. Proiectele de restaurare și cultivare a acestora vizează exploatarea acestei capacități pentru a diminua impactul încălzirii globale. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că declinul global al acestor ecosisteme, cauzat de creșterea temperaturilor oceanice, eliberează cantități semnificative de dioxid de carbon în atmosferă.
Impactul negativ al schimbărilor climatice asupra algelor
Karen Filbee-Dexter, cercetătoare în ecologie marină, explică pentru AFP că „este puțin probabil ca restaurarea și cultivarea algelor marine să constituie o soluție majoră la schimbările climatice”. Studiul relevă că algele sunt extrem de sensibile la încălzirea oceanelor, iar declinul lor nu doar că reduce capacitatea de absorbție a carbonului, dar transformă aceste habitate în surse de emisii. Daunele cauzate de schimbările climatice sunt estimate a fi de 1.000 până la 10.000 de ori mai mari decât potențialele beneficii ale reintroducerii sau cultivării algelor.
Prioritatea protecției ecosistemelor existente
Astfel, accentul principal ar trebui să fie pus pe conservarea pădurilor de alge marine existente. „Este extrem de important (și mai eficient) să ne străduim să prevenim dispariția pădurilor de alge marine pe care le avem deja”, subliniază Filbee-Dexter. Întrebarea centrală nu mai este legată de potențialul viitor de absorbție a carbonului, ci de capacitatea acestor ecosisteme de a funcționa într-un ocean din ce în ce mai cald.
Filbee-Dexter face o paralelă cu pădurile terestre, unde ecosistemele care odinioară erau stabilizatori de carbon pot deveni surse atunci când sunt împinse peste limitele lor. Lecțiile învățate în mediul terestru trebuie aplicate și în cel marin pentru a evita repetarea greșelilor.
Jean-Charles Leclerc, ecologist marin, consideră că aceste concluzii sunt „deosebit de relevante pentru politicile publice”. El insistă pe necesitatea protejării pădurilor de alge marine „de la bază”, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, este crucială protejarea apelor costiere de pescuitul excesiv și de alte presiuni multiple cu care se confruntă aceste ecosisteme fragile.
Sursa: Descopera
