Orașele din România fără centrale de apartament: Ce prevede legea
Centrala termică individuală, o soluție pe cale de dispariție în unele orașe din România
În contextul eforturilor continue de reducere a poluării și de protejare a mediului, autoritățile locale din România încep să ia măsuri concrete privind sistemele de încălzire din locuințe. O tendință clară se profilează în direcția limitării centralelor termice individuale în blocurile noi. Această abordare a fost deja implementată în două orașe din țară.
Orașele care spun „nu” centralelor individuale
Discuțiile despre interzicerea centralelor individuale nu sunt noi, dar au căpătat o importanță sporită în ultima perioadă, pe fondul preocupărilor legate de poluarea urbană și eficiența energetică. Potrivit autorităților de mediu, decizia de a interzice centralele individuale nu este una la nivel național, ci ține de administrațiile locale. Andrei Corlan a precizat că, în prezent, stabilirea acestei măsuri intră în atribuțiile primăriilor.
Primele exemple concrete vin din Sfântu Gheorghe și Cluj. Aici, autoritățile au impus condiții speciale pentru noile proiecte rezidențiale. Dezvoltatorii nu mai pot instala centrale individuale în fiecare apartament. În schimb, sunt obligați să prevadă un sistem comun de încălzire pentru întregul imobil. Măsura vizează reducerea emisiilor poluante generate de sursele individuale de evacuare dintr-un singur bloc.
„Avem două exemple unde s-au interzis centralele de apartament. Mă refer la orașele Sfântul Gheorghe și Cluj. În autorizația de construire a blocurilor noi este prevăzută această condiționare (să se construiască doar cu o singură centrală pentru tot blocul – n.r.). Dacă un bloc are 60 de apartamente, asta ar însemna 60 de coșuri de evacuare”, a explicat Andrei Corlan.
Impactul asupra mediului și eficiența energetică
Argumentul principal invocat de autorități este impactul asupra mediului. Într-un bloc mare, fiecare centrală individuală presupune propriul sistem de evacuare, ceea ce înseamnă un număr mare de surse de emisii într-o singură clădire. Prin utilizarea unei centrale comune, numărul acestor surse este redus semnificativ. Autoritățile consideră că această soluție poate contribui la scăderea poluării în marile orașe.
Măsura este legată și de tendințele europene privind eficiența energetică și dezvoltarea unor sisteme de încălzire mai puțin poluante. Restricțiile privind centralele termice individuale se înscriu într-un efort mai amplu de a reduce amprenta de carbon a sectorului rezidențial.
Viitorul încălzirii în România
Responsabilitatea privind astfel de restricții revine administrațiilor locale. Fiecare primărie decide dacă introduce sau nu asemenea condiții pentru noile construcții. Aceasta deschide posibilitatea ca și alte orașe din România să adopte măsuri similare în perioada următoare, mai ales în zonele urbane unde poluarea și infrastructura energetică reprezintă probleme majore.
Deocamdată, măsura vizează doar blocurile noi. Nu afectează apartamentele existente care folosesc centrale individuale. Tendința este clară, iar autoritățile par să se îndrepte către soluții centralizate, considerate mai eficiente și mai puțin poluante.