Opțiuni: Energie și transport scumpesc, riscă stagflație și instabilitate. (63 caractere) Criza energetică și transportul cresc riscul de stagflație și proteste. (69 caractere) Scumpirile la energie și transport amenință cu stagflație și tensiuni. (68 caractere) Prețurile la energie și transport pun presiune: stagflație și nemulțumiri. (70 caractere)

Războiul din Orientul Mijlociu: Un seism economic cu ecouri în România

Conflictul din Orientul Mijlociu nu este doar o criză geopolitică, ci și un potențial generator de instabilitate economică globală, cu efecte directe asupra României. Analiza detaliată a profesorului Cristian Socol, prezentată recent, subliniază că durata conflictului este factorul-cheie care va determina amploarea impactului economic. Scenariile variază de la un șoc temporar, cu efecte absorbabile într-un interval relativ scurt, la un impact persistent, cu consecințe pe termen lung, ce pot afecta profund stabilitatea economică a țării.

Scenarii temporare vs. efecte pe termen lung

Potrivit profesorului Socol, un război de scurtă durată, estimat la două-trei luni, ar genera un șoc temporar. Acesta s-ar manifesta prin creșterea prețului petrolului, majorarea primelor de risc și perturbări logistice. Efectele ar putea fi resimțite pe o perioadă de șase până la nouă luni, cu o revenire relativ rapidă la normalitate. Însă, un conflict prelungit, cu o durată de peste un an, ar declanșa „șocuri persistente”, cu consecințe mult mai grave.

„Histereză a inflației înalte, prime de risc mai mari, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, investiții blocate și modificări la nivelul finanțelor publice și al sustenabilității economice” sunt doar câteva dintre amenințările la adresa economiei, avertizează Socol. Acesta anticipează daune considerabile în producția industrială, ocupare și exporturi. O creștere susținută a prețului petrolului ar putea determina, de asemenea, o creștere a dobânzilor, ca măsură a băncilor centrale pentru a combate inflația. Canalele principale de transmisie a acestor efecte sunt energia, transportul, zona financiară și fiscală, precum și investițiile.

Riscul geopolitic și impactul asupra României

Profesorul Socol atrage atenția asupra rolului crucial al Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează o parte semnificativă din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial. Un conflict major în această zonă ar putea genera o creștere a prețului petrolului, cu efecte directe asupra inflației globale și a creșterii economice. În scenariul pe termen scurt, o creștere a prețului petrolului cu 10-30% ar putea duce la o creștere a inflației globale cu 0,6-0,8 puncte procentuale și o scădere a creșterii economice globale cu 0,5-0,6 puncte procentuale în 2026.

Pentru România, consecințele s-ar resimți într-un context deja dificil, pe fondul inflației ridicate și al unei posibile recesiuni economice. Socol subliniază dependența de importurile de petrol și impactul major al scumpirii carburanților asupra consumului, investițiilor și exporturilor. Pe termen scurt, impactul s-ar traduce într-o diminuare a PIB-ului real, o creștere a inflației și o majorare a costurilor de împrumut. Pe termen mediu și lung, efectele ar fi amplificate, cu o scădere mai accentuată a creșterii economice, o inflație mai mare și o deteriorare a balanței comerciale.

Provocări pentru economia românească

Sectoarele cele mai vulnerabile includ industria chimică, materialele de construcții, transportul și industria agroalimentară. Principalii afectați vor fi gospodăriile vulnerabile și IMM-urile, deja confruntate cu măsuri de austeritate. Profesorul Socol avertizează, de asemenea, asupra riscului de creștere a tensiunilor sociale, pe fondul creșterii costului vieții și al deteriorării nivelului de trai. În contextul actual, o gestionare atentă a resurselor și o politică economică prudență sunt esențiale pentru a limita efectele negative ale conflictului asupra economiei românești.

Sursa: Capital