Cluj 12°C
Constanța 14°C
Nea Mihai și Mitza Biciclista, pe Le Monde
Conform G4Media: Merdeneaua lui Nea Mihai și croissantul de la Mița Biciclista au ajuns în presa internațională, publicația franceză Le Monde dedicându-le un articol amplu, sub titlul „Merdeneaua, foietajul cu brânză devenit simbol al luptei împotriva gentrificării Bucureștiului”. Articolul semnat de Marine Leduc analizează conflictul iscat pe rețelele sociale din România, unde o simplă glumă despre preferințele culinare a degenerat într-un protest împotriva elitismului și a creșterii prețurilor în Capitală.
O dispută pe gusturi, cu implicații sociale
Totul a pornit de la o postare pe rețelele sociale a lui Edmond Niculușcă, proprietarul cafenelei franțuzești „Mița Biciclista”, un spațiu recent deschis în Piața Amzei din București. Acesta a publicat un videoclip în care, aparent în glumă, a catalogat consumatorii de merdenele, produse tradiționale locale cu brânză și aluat foietat, ca fiind persoane care nu au cunoscut „gustul bun și rafinat al croissantelor cu unt” în stil franțuzesc. Folosind un citat celebru al gastronomului francez Jean-Anthelme Brillat-Savarin, „Spune-mi ce mănânci și îți voi spune cine ești”, Niculușcă a stârnit o furtună de reacții.
Criticii săi au considerat afirmațiile drept o dovadă de condescendență și de clasificare socială, mai ales în contextul în care „Mița Biciclista” a fost percepută de la început ca un loc elitist. Pe internet au apărut meme-uri, mesaje de solidaritate cu sloganul „Je suis Merdenea”, dar și analize extinse care au condamnat atitudinea. Chiar și personalități publice au intervenit în apărarea specialității locale.
Protestul simbolic pentru accesibilitate
Deși videoclipul a fost șters și au fost prezentate scuze, tensiunea creată a dus la mobilizarea a sute de bucureșteni. Aceștia au stat la coadă ore în șir în fața Patiseriei Amzei, unde „Nea Mihai” prepară merdenele de zeci de ani, unii pozând în fața locației și savurând produsul. Fenomenul a căpătat amploare, ajungând până la evenimente culturale, o cântăreață oferind chiar merdenele în timpul unui concert.
Antropologul Monica Stroe explică faptul că, dincolo de aparența trivială a disputei, se ascunde o furie față de condescendență și o luptă pentru păstrarea accesibilității. „Mâncarea și actul de a mânca reprezintă mult mai mult decât o nevoie fiziologică. Alimentele creează posibilități de acțiune”, afirmă Stroe. Ea subliniază că, într-un context de apatie politică, protestul a vizat protejarea uneia dintre ultimele surse de hrană accesibilă dintr-un centru urban tot mai exclusivist.
Croissantul cu unt de la „Mița” se vinde cu 3 euro, în timp ce o merdenea de la Amzei costă 1,50 lei, o diferență semnificativă într-o țară cu un salariu minim brut de 850 de euro pe lună. Această mobilizare a fost interpretată și ca o conștientizare a vulnerabilității economice a clasei de mijloc.
Plăcerea copilăriei și identitatea locală
Publicația Le Monde menționează că Edmond Niculușcă a subestimat dimensiunea emoțională și culturală asociată cu merdeneaua. Considerată o „plăcere a copilăriei”, accesibilă mai ales în perioada comunistă și în tranziția post-decembristă, merdeneaua reprezintă o legătură cu trecutul și cu o anumită tradiție culinară balcanică. Numele său provine din turcescul „merdane” (sucitor).
Antropologul Bogdan Iancu adaugă că spațiul patiseriei lui „Nea Mihai”, necontrolat și neamenajat, favorizează interacțiunea socială spontană, creând un sentiment de comunitate. Acțiunea colectivă de solidaritate cu merdeneaua a fost descrisă ca fiind „carnavalescă”, amuzantă și subversivă, oamenii adunându-se nu doar pentru a mânca, ci și pentru a fi împreună.
Sursa: G4Media
