USR acuză blocaj instituțional după decizia ÎCCJ privind comitetul pentru justiție Deputatul USR Alexandru Dimitriu acuză că România se confruntă cu un blocaj instituțional, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a suspenda activitatea comitetului guvernamental pentru revizuirea legislației din domeniul justiției
USR acuză blocaj instituțional după decizia ÎCCJ privind comitetul pentru justiție
Deputatul USR Alexandru Dimitriu acuză că România se confruntă cu un blocaj instituțional, după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a suspenda activitatea comitetului guvernamental pentru revizuirea legislației din domeniul justiției. Potrivit parlamentarului, această decizie ridică semne de întrebare cu privire la separarea puterilor în stat și limitează capacitatea Executivului de a-și exercita atribuțiile. Reacția vine în contextul în care ÎCCJ a suspendat decizia de constituire a comitetului inițiat de premierul Ilie Bolojan.
Dimitriu, membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, susține că „Guvernul trebuie să ceară voie de la Lia Savonea cum se organizează să guverneze țara”. El consideră că decizia instanței nu este despre legalitate, ci despre „control”. Parlamentarul USR afirmă că „încercarea unei puteri a statului — puterea judecătorească — de a pune sub semnul întrebării dreptul altei puteri — Executivul — de a funcționa” este problematică.
Proiectele USR pentru „dezoligarhizarea” justiției
În comunicatul de presă emis de USR, deputatul Dimitriu amintește că partidul a depus un pachet de 12 proiecte legislative pentru „dezoligarhizarea Justiției și pentru întărirea luptei împotriva corupției”. Aceste inițiative legislative au fost propuse ca urmare a lipsei unor soluții concrete din partea Ministerului Justiției și a grupului de lucru guvernamental pentru a aborda problemele din sistemul judiciar. Dimitriu a declarat: „A sunat Lia și i-a desființat comitetul lui Bolojan! O provoc să suspende și Parlamentul!”
Reacții și implicații politice
Deputatul USR avertizează asupra riscului ca Executivul să fie supus unui control judiciar constant, subliniind că „deliberarea internă a executivului devine un act sub supraveghere judiciară”. El susține că, dacă o putere a statului poate decide ce are voie alta să gândească sau să dezbată, atunci nu mai vorbim despre stat de drept. „Asta nu mai este separația puterilor în stat. Este blocaj instituțional”, a afirmat Dimitriu.
În ceea ce privește contextul deciziei ÎCCJ, aceasta a fost luată în urma unei contestații în contencios administrativ formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, un ONG care a contestat, de asemenea, rezultatul alegerilor prezidențiale din 2024, alături de Călin Georgescu. Ulterior, pe 3 iulie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația USR privind decizia de constituire a comitetului.
Sursa: G4Media