Suntem o simulare? Un cercetător britanic susține că are dovezi Întrebarea dacă realitatea pe care o percepem este, de fapt, o simulare computerizată, revine în actualitate

Suntem o simulare? Un cercetător britanic susține că are dovezi

Întrebarea dacă realitatea pe care o percepem este, de fapt, o simulare computerizată, revine în actualitate. O teorie controversată, dar tot mai discutată, a fost lansată de Melvin Vopson, fizician la Universitatea din Portsmouth, care susține că are dovezi concrete, bazate pe observații științifice, care ar putea susține această ipoteză.

Filmul „Matrix” din 1999 a popularizat ideea pentru marele public. Deși nu este un concept nou, Vopson merge mai departe decât predecesorii săi, propunând o abordare bazată pe legile fizicii și pe analiza datelor. Articolul său, publicat în revista „Popular Mechanics”, stârnește dezbateri în lumea științifică.

A doua lege a infodinamicii: cheia misterului?

Vopson pornește de la a doua lege a termodinamicii, care afirmă că dezordinea într-un sistem (entropia) poate doar să crească. Aplicând acest principiu sistemelor informatice, el se aștepta să observe o creștere similară a entropiei informației. Cu toate acestea, a constatat că entropia informației rămâne constantă sau chiar scade.

Această constatare l-a determinat să formuleze o nouă lege, a doua lege a infodinamicii. Conform acestei legi, informația dintr-un sistem pare a fi supusă unor mecanisme de optimizare, sugerând o posibilă compresie a datelor – un proces similar cu cel utilizat în simulările computerizate pentru a reduce puterea de calcul necesară.

Adaptarea la nivel genetic: dovada optimizării?

Conform teoriei lui Vopson, un univers supercomplex, construit ca simulare, ar necesita optimizare pentru a funcționa eficient. El observă acest comportament în diverse fenomene naturale, inclusiv în mutațiile genetice. Acesta susține că mutațiile nu sunt complet aleatorii, ci par să minimizeze entropia informației.

Pentru a-și susține teoria, Vopson a analizat virusul SARS-CoV-2, rezultatele cercetării fiind publicate în jurnalul „AIP Advances”. Studiile sale sugerează că chiar și la nivel genetic, informația este structurată într-un mod care indică o potențială optimizare, similară cu cea a unui sistem informatic.

Comunitatea științifică așteaptă dovezi suplimentare

Reacția comunității științifice la afirmațiile lui Vopson este, deocamdată, rezervată. Teoria necesită verificări suplimentare și riguroase, pentru a fi considerată o dovadă solidă. Mulți cercetători rămân sceptici, subliniind dificultățile de a demonstra sau infirma existența noastră digitală. Deocamdată, enigma ridicată de Platon, privind natura realității, rămâne nerezolvată.

Melvin Vopson își va continua cercetările, urmând să publice noi studii care să testeze și să ofere suport suplimentar teoriei sale. El consideră că, prin aplicarea continuă a metodelor științifice, se poate ajunge la o înțelegere mai profundă a naturii universului în care trăim.

Sursa: Mediafax