Europa, în pericol? 56% dintre europeni vor o UE mai puternică

Sentimentul general de declin

Cercetarea, bazată pe 5.834 de interviuri moderate prin inteligență artificială în șase țări europene – Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit –, precum și pe analiza dezbaterilor din alte 15 state, subliniază un sentiment dominant de declin. Aproximativ 68% dintre participanți au descris Europa ca fiind într-o stare de degradare sau ca având o normalitate pierdută, în contrast cu doar 12% care au văzut crizele recente ca pe un moment de reînnoire europeană.

Diferențele naționale sunt notabile. Polonia prezintă cea mai mare proporție de respondenți (21%) care consideră crizele drept un impuls pentru o Europă mai puternică, în timp ce în Franța acest punct de vedere pozitiv este susținut doar de 5%. Când vine vorba de pericolul iminent, 56% dintre europenii intervievați sunt de acord, cu Italia (62%), Germania (61%), Franța (59%) și Polonia (57%) înregistrând cele mai ridicate procente.

Dorința de integrare versus scepticism

În ciuda temerilor exprimate, există o puternică dorință pentru continuarea și dezvoltarea proiectului european. Trei sferturi dintre respondenți își doresc o Europă a viitorului marcată de unitate politică, pace, securitate și prosperitate. Doar o mică parte, 13%, militează explicit pentru „mai puțină Europă” sau pentru dispariția Uniunii. Această discrepanță între aspirații și percepția asupra posibilității realizării lor este considerată de autorul studiului, Paweł Zerka, drept „imagination gap” – decalajul dintre viziunea ideală și traseul credibil spre aceasta.

Studiul clasifică respondenții în patru grupuri: „negativi” (39%), „nesiguri” (31%), „pozitivi” (19%) și „deconectați” (12%). Grupul „negativilor”, cel mai mare, percepe Europa prin prisma declinului, crizelor și neîncrederii în elite. „Nesiguri”, al doilea ca mărime, se identifică puternic drept europeni și doresc o uniune mai integrată, dar nu sunt convinși de realizarea acesteia. Deși observă schimbări pozitive, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina sau cooperarea în apărare, le lipsește încrederea în voința politică necesară pentru o direcție coerentă.

Preocupări majore și leadershipul european

Principalele preocupări ale grupului „nesigurilor” vizează viteza decizională a Europei, credibilitatea valorilor sale și capacitatea de a-și asigura securitatea. Lentoarea birocratică și negocierile prelungite sunt frecvente frustrări, percepute ca impedimente în competiția internațională și în reacția la amenințări. De asemenea, există o percepție a unei discrepanțe între valorile proclamate și acțiunile concrete, în special în politica externă. Securitatea este un alt punct sensibil, legați de dependența de SUA și diviziunile interne.

În ciuda acestor îndoieli, respondenții își amintesc momente de mândrie europeană, precum extinderea din 2004, libertatea de circulație sau solidaritatea post-pandemie, când acțiunea comună a produs rezultate concrete. Totuși, studiul indică o lipsă a liderilor europeni actuali care să întruchipeze această capacitate. Aproape 44% dintre respondenți nu au putut numi o persoană, instituție sau țară ca exemplu pozitiv de leadership. Pedro Sanchez, premierul spaniol, este cea mai vizibilă excepție, menționat de 8% dintre participanții din cele șase țări studiate, urmat de Emmanuel Macron (4%).

Studiul, semnat de Paweł Zerka, sugerează că o simplă apărare a status quo-ului nu mai este suficientă. Cetățenii au nevoie de o viziune credibilă asupra viitorului și de rezultate tangibile care să demonstreze beneficiile integrării europene, depășind astfel „imagination gap”.

Sursa: Financialintelligence.ro