Europa: Cât rezistă războiului din Orientul Mijlociu?

Europa, în fața unei noi crize economice?

Următoarele patru săptămâni vor fi decisive pentru economia europeană, care riscă să se confrunte cu o nouă criză ca urmare a atacurilor SUA asupra Iranului. Aceste acțiuni, potrivit Bloomberg, citat de Capital.gr și Rador Radio România, au dus la o serie de represalii în Orientul Mijlociu și au generat o creștere rapidă a prețurilor la energie. Un conflict prelungit ar putea pune sub semnul întrebării redresarea economică fragilă a zonei euro, în timp ce inflația, pe care Banca Centrală Europeană (BCE) o controlează cu greu, ar putea crește.

Impactul conflictului asupra economiei europene

Dependența de petrolul și gazele din regiune face din Europa „cea mai expusă economie majoră” la consecințele războiului din Iran, afirmă Carsten Brzeski de la ING. Analistul Antonio Barroso de la Bloomberg Economics subliniază că „un război prelungit, care menține prețurile ridicate la petrol și gaze, ar putea forța guvernele să cheltuiască mai mult” și să pună presiune pe liderii politici. Până acum, lucrurile arătau mai bine pentru Europa în acest an, dar tensiunile recente au reaprins temerile legate de tarifele americane, după ce Curtea Supremă a respins tarifele impuse inițial de Trump.

Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg, consideră că, chiar și după ce prețul barilului de petrol a depășit 80 de dolari, este vorba despre o „creștere pe termen scurt”. El se așteaptă ca Trump să încerce să prevină o creștere susținută a prețurilor la energie, care l-ar putea afecta pe plan intern. Iranul are, de asemenea, motive puternice pentru a evita escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din petrolul și gazele maritime ale lumii. Economistul Edoardo Campanella de la UniCredit notează că China, care sprijină Iranul, depinde de această rută pentru importurile sale de petrol și va pune presiune pe Teheran să nu o pună în pericol.

Reacția Băncii Centrale Europene

Factorii de decizie politică ai BCE, Gabriel Makhlouf și Martin Kocher, au declarat că este prea devreme pentru a evalua impactul atacurilor asupra economiei. Pierre Wunsch a avertizat cu privire la posibilitatea unui război prelungit și a subliniat că „dacă durează mai mult, dacă creșterea prețurilor la energie este mai mare, atunci ar trebui să ne verificăm modelele și să vedem ce se întâmplă”. Creșterea bruscă a costurilor materiilor prime se va dovedi a fi inflaționistă, a mai spus Wunsch, iar traderii văd o probabilitate de 50% ca BCE să majoreze ratele dobânzilor în acest an.

Economistul-șef Philip Lane a menționat un scenariu anterior, prezentat de BCE, care arăta „o creștere semnificativă a inflației legate de energie și o scădere accentuată a producției” cauzată de o întrerupere a aprovizionării cu energie. Francois Villeroy de Galhau și Yannis Stournaras au făcut apel la calm, subliniind că nu se vor grăbi să ia decizii și vor monitoriza evoluțiile cu atenție.

Factorii de decizie politică vor monitoriza îndeaproape prețurile gazelor naturale din Europa, care au crescut cu peste 60% de la închiderea de vineri a bursei. Momentul este deosebit de nefericit, deoarece stocurile sunt deja scăzute, iar regiunea va trebui să importe cantități mari de GNL în această vară pentru a-și reumple depozitele înainte de iarna viitoare. Tobias Basse de la NordLB consideră că, deocamdată, investitorii pariază pe un conflict pe termen scurt, în timp ce Karim Chedid de la BlackRock vede acest lucru ca pe un șoc de volatilitate.

Sursa: G4Media