Cluj 25°C
Iași 23°C
Europa: 736 de atacuri pe jurnaliști. Politicul, implicat în 1 din 4 cazuri UE
Conform Economistul.ro: Aproape 1200 de jurnaliști și profesioniști media au fost vizați de 736 de atacuri și încălcări ale libertății presei în UE și țările candidate în prima jumătate a anului 2026, conform unui raport al Media Freedom Rapid Response (MFRR). Dintre acestea, 363 s-au înregistrat în statele membre UE, iar 373 în țările candidate. Cele mai frecvente forme de presiune au fost hărțuirea, discreditarea și amenințările, precum și blocarea activității jurnalistice.
Actori politici, implicați în aproape un sfert din cazuri în UE
În Uniunea Europeană, actorii politici au fost responsabili pentru aproximativ un sfert din incidentele documentate. Aceste atacuri s-au manifestat predominant prin amenințări, insulte și campanii de denigrare, dar au inclus și agresiuni fizice, interferențe cu munca reporterilor și presiuni juridice. Raportul subliniază că aceste cifre reflectă doar cazurile documentate de MFRR și nu o imagine exhaustivă a tuturor presiunilor politice asupra presei.
Hărțuirea, insulta și discreditarea au constituit categoria cea mai frecventă, cu 212 incidente, reprezentând 28,8% din total. Amenințările au fost consemnate în 155 de cazuri (21,1%), iar blocarea activității jurnalistice în 126 de cazuri (17,1%). Raportul menționează și 55 de agresiuni fizice, 47 de cazuri de arestare, detenție sau încarcerare și 45 de atacuri asupra echipamentelor.
Mediul digital, terenul predilect al atacurilor
Mediul online a devenit principalul vector al atacurilor asupra jurnaliștilor, cu 238 de incidente (32,3% din total) înregistrate online sau prin mijloace digitale. Acestea includ hărțuirea cibernetică, amenințările, atacurile de tip hacking, DDoS, spoofing, doxing și supravegherea. Frecvent, autorii acestor atacuri rămân neidentificați, îngreunând astfel investigarea și sancționarea.
Un aspect îngrijorător semnalat de raport este creșterea presiunilor asupra datelor jurnalistice. În prima jumătate a anului 2026, au fost documentate 17 tentative de confiscare, accesare sau distrugere a datelor, iar în șase cazuri, jurnaliștii au fost constrânși să își dezvăluie sursele confidențiale. De asemenea, au existat cazuri de utilizare a inteligenței artificiale pentru clonarea identității vizuale a jurnaliștilor în scopul distribuirii de informații false.
Detenții și presiuni legislative, focalizate în anumite regiuni
Arestarea și încarcerarea jurnaliștilor rămân o preocupare majoră, cu 47 de cazuri documentate care au vizat 61 de profesioniști media. Dintre acestea, 42 de cazuri, adică 89%, s-au petrecut în Turkiye. Aici, detențiile au fost adesea legate de acoperirea protestelor sau de postări pe rețelele sociale, iar condamnările s-au bazat frecvent pe legislația privind terorismul și dezinformarea.
Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor legislative problematice. Georgia a introdus noi reguli care restricționează finanțarea media cu legături externe și impun aprobarea guvernamentală pentru granturi jurnalistice. În România, Senatul a adoptat un proiect care obligă ONG-urile, inclusiv cele media, să își dezvăluie donatorii sub amenințarea închiderii.
În Ucraina, infrastructura media a fost ținta a nouă cazuri de bombardament, atac cu artilerie sau incendiere în prima jumătate a anului 2026, aproape toate incidentele de acest tip înregistrate în Europa. Atacurile au afectat în special redacțiile mici și locale din estul țării, dar și infrastructura din capitalele regionale și din Kyiv.
Sursa: Economistul.ro
