Dragnea, din nou în fața judecătorilor: Dosarul Tel Drum reîncepe, pușcărie pe masă

Traseul legal al interceptărilor

Până în 2016, interceptările telefonice erau autorizate de judecători, deoarece infracțiunile de corupție erau considerate o amenințare la siguranța națională și erau incluse în Strategia Națională de Apărare. După acest an, CCR a emis o serie de decizii care au schimbat radical această practică.

În 2016, Decizia 51 a CCR a declarat neconstituțională implicarea SRI în dosarele penale ca „alte organe specializate ale statului”. Ulterior, în 2019, Decizia 26 a stabilit neconstituționalitatea protocoalelor încheiate între Parchetul General și SRI. Anul 2020 a adus Decizia 55, care a declarat neconstituțională utilizarea înregistrărilor obținute pe Mandate de Siguranță Națională (MSN) ca probe în procesele penale.

Aceste decizii au avut un impact major, mai ales retroactiv, asupra dosarelor de corupție. Dosare importante au fost afectate, inclusiv „Dosarul Tel Drum”, unde procedura de cameră preliminară a fost suspendată pentru o lungă perioadă. În acest caz, Înalta Curte a verificat legalitatea mandatelor de interceptare emise între 2007 și 2009.

Echipele operative DNA-SRI, contestate

În februarie 2026, la reluarea procedurii de cameră preliminară în „Dosarul Tel Drum”, avocații au solicitat clarificări privind colaborarea dintre Direcția Națională Anticorupție (DNA) și SRI. Avocații au cerut instanței să stabilească dacă au existat echipe operative mixte DNA-SRI în acest dosar. Inculpații, printre care Daniel NEAGOE, Ion FLORIAN și Neda FLOREA, au invocat critici legate de modul în care au fost puse în aplicare mandatele de supraveghere tehnică.

Aceștia au solicitat detalii despre activitățile SRI în baza mandatelor de supraveghere tehnică. De asemenea, s-au cerut clarificări cu privire la aplicarea protocolului dintre DNA și SRI din 2009. Cererile avocaților au vizat și Inspecția Judiciară, pentru a investiga posibila existență a echipelor operative mixte.

Prejudiciul în „Dosarul Tel Drum” depășește 100 de milioane de lei

„Dosarul Tel Drum” îl vizează pe Liviu Dragnea, trimis în judecată în octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Acuzațiile se referă la fapte comise în perioada 2001-2017, legate de atribuirea preferențială a unor contracte firmei Tel Drum SA. Conform rechizitoriului, prejudiciul total se ridică la peste 110 milioane lei (aproximativ 22 milioane euro).

În acest dosar, alături de Liviu Dragnea, au fost trimiși în judecată alte opt persoane și compania Tel Drum. Acuzațiile includ abuz în serviciu, cu un prejudiciu de peste 5,7 milioane lei, și infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, cu un prejudiciu de peste 62,4 milioane lei. De asemenea, în rechizitoriu sunt menționate evaziune fiscală și alte forme de prejudiciu.

În rechizitoriul DNA, procurorii au reținut că Liviu Dragnea ar fi inițiat, încă din 2001, constituirea unui grup infracțional organizat, cu scopul de a obține fonduri publice în mod fraudulos. Activitatea infracțională ar fi implicat atât funcționari publici, cât și persoane din mediul privat, iar scopul a fost obținerea, în mod fraudulos, a fondurilor publice, naționale și din bugetul Uniunii Europene. Liviu Dragnea a fost implicat și în alte dosare penale, inclusiv „Dosarul Referendumului” și „Dosarul angajărilor fictive” de la DGASPC Teleorman.

Următorul termen în procedura de cameră preliminară în „Dosarul Tel Drum” a fost stabilit pentru 17 aprilie 2026.