Cutremurul din 1977: O rană adâncă în memoria României Seara de 4 martie 1977 a zguduit România, lăsând în urmă un bilanț tragic și amintiri dureroase

Cutremurul din 1977: O rană adâncă în memoria României

Seara de 4 martie 1977 a zguduit România, lăsând în urmă un bilanț tragic și amintiri dureroase. Un seism puternic, cu o durată de aproape un minut, a provocat distrugeri masive în numeroase orașe, marcând una dintre cele mai negre pagini din istoria recentă a țării. Bilantul a fost cutremurător: aproximativ 1.570 de oameni și-au pierdut viața, iar peste 11.000 au fost răniți.

În București, efectele seismului au fost resimțite cel mai puternic, cu 1.391 de morți și aproximativ 35.000 de locuințe avariate. Capitala a suferit pierderi semnificative, 33 de clădiri prăbușindu-se complet. Echipele de salvare au lucrat contracronometru pentru a scoate supraviețuitori de sub dărâmături. Imaginile din arhivele televiziunii publice redau scene dramatice, amintind de amploarea dezastrului.

Ceaușescu, plecat din țară în timpul seismului

În momentul producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu se afla în Nigeria, unde participa la un banchet oficial. Potrivit relatărilor, un secretar român a intrat în sală pentru a-l informa cu privire la situația dramatică din România. După discursul gazdei, Ceaușescu a fost anunțat discret despre dezastru și banchetul a fost întrerupt.

Inițial, informațiile ajunse la București erau confuze, din cauza întreruperilor de electricitate și comunicații. După stabilirea legăturilor, Ceaușescu a cerut un raport despre pagube și a transmis primele ordine de intervenție. A fost decretată starea de necesitate, iar delegația română s-a întors de urgență în țară. În zilele următoare, Ceaușescu a vizitat zonele afectate și a dispus continuarea operațiunilor de salvare.

Moartea lui Toma Caragiu, o pierdere simțită

Printre victimele cutremurului s-a numărat și Toma Caragiu, una dintre figurile emblematice ale teatrului și filmului românesc. Actorul se afla în blocul Colonadelor împreună cu regizorul Alexandru Bocăneț. Cei doi tocmai sărbătoriseră finalizarea filmului „Gloria nu cântă”.

„Ultimul său spectacol a avut loc pe 2 martie 1977. Este vorba de piesa «Lungul drum al zilei către noapte»”, spunea regretatul Florian Pittiș. Potrivit acestuia, actorul „a vorbit la telefon” înainte de seism „cu Maxim Crișan, directorul adjunct de la «Bulandra», care-i spunea ceva de un turneu în America. «Eu, cu avionul? Nu, lasă că-mi aranjez cu vaporul. Mi-a prezis cineva că o să mor într-o prăbuşire»”. Blocul s-a prăbușit rapid, iar cei doi nu au mai avut nicio șansă de supraviețuire. Trupul lui Toma Caragiu a fost descoperit abia în a șasea zi după cutremur.

Cutremurul din 1977 a provocat pierderi importante și în lumea culturală. Printre cei care și-au pierdut viața au fost regizorul Alexandru Bocăneț, romancierul Alexandru Ivasiuc, poetul Mihai Gafița, cântăreața Doina Badea, poetul Anatol Baconski.

La aproape cinci decenii de la tragedia din 1977, teama de cutremure rămâne ridicată în România. Potrivit unui studiu recent, cutremurele sunt percepute drept unul dintre cele mai mari pericole de locuitorii Bucureștiului. Cu ocazia aniversării a 47 de ani de la seismul din 1977, autoritățile române au organizat o serie de evenimente comemorative și exerciții de pregătire pentru situații de urgență.

Sursa: Capital