Cum se compară criza petrolului de azi cu embargoul din 1973?

Criza petrolului: Războiul din Orientul Mijlociu și lecțiile din trecut

Conflictul dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului a generat una dintre cele mai severe crize de aprovizionare cu petrol din istorie, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Această situație readuce în discuție ecourile embargoului petrolier din 1973, când țările arabe, conduse de Arabia Saudită, au redus producția, drept răspuns la sprijinul acordat de Washington Israelului în timpul războiului cu Egiptul și Siria. Similar cu embargoul din trecut, evoluțiile actuale amenință să destabilizeze piețele globale și să crească prețurile pentru consumatori.

Blocarea Strâmtorii Ormuz și impactul asupra pieței

În prezent, Iranul a limitat tranzitul prin strâmtoarea Ormuz, singura cale navigabilă disponibilă pentru exporturile de petrol și gaze din Golf spre cumpărători. Restricțiile impuse permit trecerea unui număr limitat de nave, stopând transporturile a peste 20 de milioane de barili de petrol pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul global. Ca reacție, prețul petrolului Brent, referința internațională, a urcat de la 66 de dolari pe baril la peste 100 de dolari.

Pentru a diminua criza, cele 32 de state membre AIE au convenit să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice. Agenția a emis, de asemenea, recomandări pentru consumatori și companii, sugerând reducerea călătoriilor, lucrul de la distanță și utilizarea energiei electrice pentru gătit în locul gazului. Experții sunt sceptici că aceste măsuri vor avea un efect major asupra crizei, dacă situația actuală persistă.

1973: Un precedent istoric

În 1973, embargoul petrolier a fost declanșat de atacul Egiptului și Siriei asupra Israelului, în timpul sărbătorii religioase Yom Kippur. Ca răspuns, țările arabe exportatoare de petrol au crescut prețul petrolului cu 70%, au redus producția și au interzis livrările către SUA, Olanda, Portugalia și Africa de Sud. Embargoul a dus la un deficit de 4,5 milioane de barili de petrol pe zi, iar prețul țițeiului a explodat.

În Statele Unite, prețul benzinei a crescut cu aproape 45%, iar benzinăriile au rămas fără stocuri. Administrația Nixon a impus măsuri de raționalizare a combustibilului și a introdus ora de vară permanentă. Europa de Vest și Japonia au fost, de asemenea, grav afectate, cu limitări ale transportului și săptămâni de lucru mai scurte.

Posibile scenarii pentru prezent

Experții avertizează asupra riscului de stagflație – o combinație de inflație ridicată, creștere economică slabă și șomaj ridicat, un scenariu care a caracterizat anii 1970. În țările cu venituri mai mici, dependente de importurile de alimente și îngrășăminte, creșterea prețurilor petrolului ar putea duce la o criză alimentară.

În încercarea de a atenua efectele crizei, administrația Trump a împrumutat companiilor petroliere 45 de milioane de barili din rezerva strategică. China, de asemenea, dispune de rezerve strategice semnificative, dar multe țări în curs de dezvoltare au rezerve limitate.

Pe termen lung, criza din 1973 a determinat diversificarea surselor de energie, dar această tendință s-a concentrat în principal în țările dezvoltate. În prezent, economiile din Asia, care depind în mare măsură de importurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, sunt cele mai vulnerabile.

Sursa: G4Media