Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu, pe fondul tensiunilor geopolitice Începând de luni, 800 de recruți croați vor demara un program de pregătire militară de bază, cu o durată de două luni, marcând reintroducerea serviciului militar obligatoriu după o pauză de 17 ani
Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu, pe fondul tensiunilor geopolitice
Începând de luni, 800 de recruți croați vor demara un program de pregătire militară de bază, cu o durată de două luni, marcând reintroducerea serviciului militar obligatoriu după o pauză de 17 ani. Decizia, luată de guvernul de la Zagreb, reflectă preocupările legate de securitate în contextul tensiunilor din Europa și Balcanii de Vest. Legislația în domeniul apărării a fost revizuită în octombrie anul trecut, aliniindu-se la tendințele observate în alte state europene.
Un program cu voluntari și facilități atractive
Inițial controversată, măsura a atras totuși un număr semnificativ de voluntari. Mai mult de jumătate din primul contingent este format din persoane care s-au oferit voluntar, iar 10% dintre aceștia sunt femei. Doar zece recruți au invocat obiecții de conștiință, optând pentru efectuarea serviciului civil, un procentaj considerat redus la nivel european, conform cercetătorilor.
Guvernul croat a prevăzut și o serie de beneficii pentru recruți. Aceștia vor primi o soldă lunară de 1.100 de euro, iar experiența acumulată în timpul serviciului militar va fi recunoscută, facilitând accesul la locuri de muncă în sectorul public. Programul de instruire include cursuri despre supraviețuire, autoapărare, acordarea primului ajutor și utilizarea dronelor.
Extinderea programului și implicațiile regionale
Guvernul de la Zagreb intenționează să crească numărul recruților anual, estimând să recruteze 4.000 de tineri începând cu anul 2026. Această inițiativă amplifică angajamentul Croației față de securitatea NATO. Țara devine astfel a zecea membră a Alianței Nord-Atlantice care reintroduce sau menține serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, Finlandei, Suediei, Norvegiei, Danemarcei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
Rămâne de văzut cum va evolua această măsură și impactul pe care-l va avea asupra capacităților de apărare ale Croației și a stabilității regionale.
Sursa: G4Media