Consiliul Fiscal avertizează: deficitul bugetar al României, sub presiune în 2026 Consiliul Fiscal (CF) a evaluat construcția bugetară pentru anul 2026, considerând-o compatibilă cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din Produsul Intern Brut (PIB)

Consiliul Fiscal avertizează: deficitul bugetar al României, sub presiune în 2026

Consiliul Fiscal (CF) a evaluat construcția bugetară pentru anul 2026, considerând-o compatibilă cu un deficit cash de aproximativ 6,25% din Produsul Intern Brut (PIB). Totuși, evaluarea nu ține cont de posibilele efecte ale războiului din Orientul Mijlociu și nici de măsurile corelate cu acestea, potrivit opiniei privind Legea bugetului de stat pe anul 2026. Adoptarea bugetului a fost întârziată, reflectând dificultăți în funcționarea coaliției de guvernare și decizii dificile privind consolidarea bugetară într-un context economic tensionat.

Războiul din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei

Războiul din Orientul Mijlociu, izbucnit cu puțin timp înainte de adoptarea bugetului, ar putea avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe fondul unui nou șoc energetic, influențând creșterea economică și inflația. Deficitul bugetar ar putea rămâne în preajma celui programat, dacă efectul inflației mai mari decât cea prognozată asupra PIB-ului nominal compensează o dinamică economică mai slabă. Consiliul Fiscal subliniază că „lipsa unui program de asanare a finanțelor publice a pus România într-o situație extremă în prima parte a lui 2025, când se profila spectrul unei retrogradări a ratingului suveran”. Creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost considerată necesară, deoarece doar tăierea cheltuielilor nu ar fi fost suficientă pentru atingerea țintei de deficit.

Potrivit CF, „este temerar să se vorbească despre „relansare economică” în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfășurare”. Investițiile publice pot susține producția și cererea agregată, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ generat de consolidare. Măsurile de politică economică ar trebui să vizeze sprijinirea cetățenilor vulnerabili și a anumitor firme. Reformele din sectorul public sunt importante pentru eficiența acestuia și pot contribui la diminuarea deficitului bugetar. Consolidarea fiscală este necesară pentru a ține sub control datoria publică, care a depășit 60% din PIB. Pentru o consolidare bugetară durabilă și crearea de spațiu fiscal, este necesară o colectare mai eficientă a taxelor și impozitelor, cu accent pe reducerea gap-ului la TVA și la impozitul pe profit.

Riscuri și provocări pentru consolidarea fiscală

Consiliul Fiscal a menționat că o provocare pentru consolidarea fiscală este necesitatea de a crește cheltuielile de apărare. De asemenea, a precizat că, dacă deficitul rămâne la circa 6% din PIB în anii următori, îmbunătățirea ratingului suveran este improbabilă, putând chiar să se deterioreze. Aderarea la Zona Euro nu este fezabilă fără deficite bugetare mici și inflație scăzută în mod sustenabil, iar instabilitatea internațională, războaiele și o nouă cursă a înarmărilor exercită presiuni crescânde asupra bugetelor naționale. Realismul proiecției poate fi erodat de tensiunile geopolitice, iar o prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea afecta negativ creșterea economică și bazele de impozitare. În plus, valorile ridicate ale deficitului extern constituie o vulnerabilitate majoră pentru economia românească.

Potrivit CF, o diminuare a deficitului bugetar este planificată prin majorarea veniturilor totale cu 1,3% din PIB și reducerea marginală a cheltuielilor totale cu 0,1% din PIB. Consiliul Fiscal consideră că există premise pentru respectarea plafoanelor de cheltuieli, dar bugetul este construit sub ipoteza unui control strict, cu riscuri la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, bunuri și servicii și asistență socială. De asemenea, absorbția fondurilor europene, esențială pentru dezvoltarea economică, s-a confruntat cu întârzieri, ceea ce implică riscul pierderii unor sume importante și nerealizarea unor reforme și proiecte de investiții.

Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor și alte ministere de resort, a realizat analize ale cheltuielilor publice în diverse domenii și a aprobat Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada 2024-2030.

Sursa: G4Media