Ce soartă au partidele comuniste din estul Europei după 1989

Partidul Socialist Maghiar se retrage din cursa electorală

Partidul Socialist Maghiar (MSZP), moștenitorul fostului partid unic, a anunțat că nu va mai participa la alegerile parlamentare din 12 aprilie. Această decizie marchează sfârșitul unei ere în politica maghiară și invită la o retrospectivă a parcursului politic al fostelor partide comuniste din Europa Centrală și de Est, după prăbușirea comunismului. Tabloul rezultat este unul eterogen, cu formațiuni politice dizolvate, altele rebranduite și unele care au influențat evoluția societăților în care au activat.

Ungaria: de la partidul muncitoresc la social-democrație

După căderea regimului comunist în 1989, Partidul Socialist Muncitoresc Ungar (MSZMP) s-a transformat în Partidul Socialist Maghiar (MSZP), renunțând la principiile centralismului democratic. Tranziția a reprezentat o încercare de reinventare a fostului partid de stat ca formațiune social-democrată de tip european. MSZP a cunoscut perioade de ascensiune, ajungând la guvernare de mai multe ori până în 2010. Din acel an, puterea a fost exercitată constant de Fidesz, partidul condus de Viktor Orban.

Cu trecerea anilor, MSZP a pierdut influență, fiind depășit de noi partide și de schimbările sociale și economice din Ungaria post-comunistă. Situația actuală este marcată de faptul că partidele de stânga, inclusiv MSZP, nu mai ating pragul electoral de 5% în sondaje. În același timp, opoziția se reconfigurează prin apariția Partidului Tisza, condus de Péter Magyar, fost membru Fidesz. Nu în ultimul rând, Fidesz-ul lui Viktor Orbán înregistrează un oarecare declin.

Polonia: Solidaritatea și ascensiunea social-democrației

În Polonia, în urma negocierilor politice intense, în iunie 1989 s-au organizat alegeri parțial libere. Partidul Muncitoresc Unit Polonez (PZPR), fostul partid unic, își alocase prin lege 65% din locurile Seimului, lăsând 35% opoziției, iar la Senat toate locurile erau „la liber”. Sindicalul Solidaritatea a obținut un succes răsunător, câștigând majoritatea locurilor disponibile.

Ca urmare a lipsei de suport electoral, PZPR s-a dizolvat în ianuarie 1990. Liderii mai reformați din PZPR au înființat Social-Democrația Republicii Polone (SdRP), distanțându-se de retorica marxist-leninistă. Aleksandr Kwaśniewski, liderul emblematic al noii formațiuni, a condus partidul la victorie în 1993 și a devenit președintele Poloniei în 1995. SdRP s-a transformat în Noua Stângă (Nowa Lewica). La ultimele alegeri parlamentare din octombrie 2023, aceasta a devenit un partener important în coaliția de guvernare condusă de Donald Tusk.

În România, Partidul Social Democrat, moștenitor politic al PCR, continuă să joace un rol important

Partidul Comunist Român (PCR) a cunoscut o transformare rapidă după 1989, desființându-se prompt, dar reapărând ulterior sub diverse forme. Frontul Salvării Naționale (FSN) și apoi Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) au reprezentat continuarea politică a fostului partid comunist. Partidul a câștigat primele două rânduri de alegeri libere și a revenit la putere în anul 2000, ulterior fuzionând cu Partidul Social Democrat antebelic, adoptând numele acestuia: PSD.

În ultimii ani, partidul se confruntă cu o erodare accentuată, în contextul apariției AUR. „Parte din electoratul sau din votanții pe care PSD-ul i-a avut tradițional trebuie să-i recâștigăm. Parte dintre ei s-au dus către AUR”, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu.

Sursa: G4Media