Asia Centrală și Rusia, risc de penurie de fistic din Iran

Interdicția Teheranului de a exporta alimente amenință relațiile comerciale din Asia Centrală

Teheranul a impus o interdicție totală asupra exporturilor de alimente, o măsură care riscă să destabilizeze relațiile comerciale cu țările din Asia Centrală și cu Rusia. Decizia, luată ca răspuns la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, ar putea duce la dispariția unor produse agricole iraniene, precum fisticul, rodiile și curmalele, din magazinele acestor state. Analiștii prevăd perturbări ale lanțurilor logistice, scumpirea importurilor și o scădere a calității mărfurilor.

Impactul asupra comerțului cu Iranul

Republica Islamică Iran a primit statutul de observator în Uniunea Economică Eurasiatică în 2023, urmată de intrarea în vigoare a unui acord de liber schimb în mai 2025. Acordurile vizau eliminarea barierelor tehnice, stabilirea de standarde comune și dezvoltarea schimburilor comerciale. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran, izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026, a modificat brusc contextul, interzicerea exporturilor de alimente fiind o consecință directă.

„Situația creată reprezintă, fără îndoială, o provocare serioasă și pentru regiunea Asiei Centrale”, a declarat Stanislav Pritcin, șeful sectorului pentru Asia Centrală din cadrul Institutului de Economie Mondială şi Relaţii Internaționale al Academiei de Ştiințe a Rusiei. Potrivit acestuia, exporturile de alimente din Iran către Asia Centrală și Rusia au depășit șapte miliarde de dolari anul trecut. Produsele agricole iraniene, apreciate pentru standardele lor ridicate, ocupă o poziție importantă pe piață, fisticul și curmalele fiind doar două dintre exemple. „Va fi dificil de găsit un înlocuitor cu drepturi depline pentru mărfurile iraniene de înaltă calitate, ceea ce poate duce la o scădere a calității generale a produselor oferite pe piață”, a afirmat Pritcin.

Reacții și alternative în diferite state

Rusia este cel mai mare partener comercial al Iranului, cu un volum de tranzacții de cinci miliarde de dolari. În decembrie anul trecut, oficiali din cadrul Comisiei Economice Eurasiatice au estimat o dublare sau chiar triplare a acestui indicator. Iranul exportă cereale, produse petroliere și metal, iar Iranul oferă fructe, legume, nuci, fructe uscate, conserve și condimente. Pe lângă alimente, Iranul livrează materiale de construcții, aparate electrocasnice, medicamente, covoare și automobile. Toate aceste fluxuri comerciale trec prin Coridorul de transport „Nord–Sud”, a cărui funcționare este acum amenințată.

Kazahstanul, cu intenția de a atinge un volum de tranzacții de trei miliarde de dolari, era un important cumpărător de cereale iraniene. Tadjikistanul, care a înregistrat relații economice în creștere cu Iranul, se confruntă cu riscul unei creșteri a prețurilor la produsele de bază din cauza restricțiilor de livrare. Kârgâzstan își sporește, de asemenea, prezența pe piața iraniană, în timp ce Turkmenistanul dezvoltă relații extinse, inclusiv în domeniul energiei. Uzbekistanul caută alternative la coridorul iranian pentru a-și diversifica logistica comercială. Grigori Mihailov, redactorul-șef al portalului „LogiStan”, consideră că întreruperile logistice nu vor fi critice pentru Asia Centrală, dar companiile din Kazahstan și Uzbekistan, care au dezvoltat noi rute prin Iran, vor fi afectate.

În urma acestor evenimente, la data de 6 martie, autoritățile din Kazahstan au anunțat începerea discuțiilor cu partenerii comerciali pentru identificarea unor rute alternative de transport.

Sursa: G4Media