Bucureștiul, analizat la un summit despre urbanism: coordonare deficitară și lipsa unei viziuni pe termen lung Bucureștiul a fost subiectul principal de discuție la Summitul Capitalelor pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație, ce a avut loc în perioada 25-26 martie 2026

Bucureștiul, analizat la un summit despre urbanism: coordonare deficitară și lipsa unei viziuni pe termen lung

Bucureștiul a fost subiectul principal de discuție la Summitul Capitalelor pentru Arhitectură, Urbanism și Administrație, ce a avut loc în perioada 25-26 martie 2026. Evenimentul a reunit specialiști în domeniu, care au analizat funcționarea orașului, cu accent pe problemele de coordonare urbanistică și lipsa unei viziuni clare de dezvoltare. Unul dintre principalele puncte de discuție a fost impactul Planului Urbanistic General, depășit de realitățile urbane.

Problemele sistemului urbanistic bucureștean

Peter Bishop, urbanist și profesor la UCL, a subliniat importanța vieții civice în dezvoltarea urbană, afirmând:”Nu vrem să construim orașe noi, ci viață civică.” Unul dintre principalele impedimente în acest sens este lipsa de coordonare, accentuată de suprapunerea competențelor între Primăria Generală și primăriile de sector. Ileana Tureanu, președintele Uniunii Arhitecților din România (UAR), a criticat faptul că „administrația a rămas, în mare parte, cantonată în paradigma anilor ’90.” Aceasta a evidențiat lipsa instrumentelor reale, precum cadastrul sau o arhivă coerentă.

Invitații internaționali au prezentat modele de succes din alte capitale europene. Richard Burdett, urbanist și profesor la London School of Economics, a descris modelul Londrei, unde planul urban este reînnoit la fiecare cinci ani. S-a subliniat importanța intervențiilor graduale și a schimbărilor mici, dar continue, pentru a îmbunătăți funcționarea orașului.

Multe intervenții au abordat și problemele legate de patrimoniu. Oana Zaharia (INP) a constatat că, de multe ori, proiectele de restaurare nu au o funcțiune clară după intervenție. De asemenea, Silviu Doboși (AIIR) a subliniat importanța infrastructurii și a instalațiilor care fac un oraș să funcționeze.

Inițiative independente și rolul comunității

Un model diferit de intervenție urbană, pornit din inițiativă independentă, a fost prezentat de Chris și Tiberiu Mercurian, cu proiectul Grivița 53. Aceștia au ales să păstreze clădirea și să o reactiveze printr-o funcțiune publică, un teatru independent. Tiberiu Mercurian a menționat modul în care astfel de intervenții sunt tratate fiscal, evidențiind faptul că „ajungem în situația în care, dacă consolidezi o clădire, ești penalizat.”

Emil Ivănescu, președintele OAR București, a prezentat proiecte precum „Al treilea spațiu” (Expo Flora) – Parcul Herăstrău, indicând încercări de activare a spațiului public în parteneriat cu administrația.

Summitul a fost organizat de OAR București și a făcut parte din cadrul Anualei de Arhitectură București 2026. Evenimentul a continuat joi, 26 martie, cu discuții despre regenerarea urbană și impactul noilor tehnologii asupra profesiei de arhitect.

Sursa: G4Media