Schimbări climatice: Ecosistemele alpine din Carpați, cele mai afectate Ecosistemele din Europa răspund deja la încălzirea globală, schimbările fiind cele mai accentuate în zonele alpine, inclusiv în Munții Carpați
Schimbări climatice: Ecosistemele alpine din Carpați, cele mai afectate
Ecosistemele din Europa răspund deja la încălzirea globală, schimbările fiind cele mai accentuate în zonele alpine, inclusiv în Munții Carpați. Un studiu recent, publicat în revista Nature, la care au contribuit cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, relevă o amplificare a fenomenului de „termofilizare”, adică o creștere a speciilor de plante adaptate la temperaturi mai ridicate. Schimbările înregistrate în ecosistemele alpine sunt de până la cinci ori mai pronunțate decât cele din alte zone.
Monitorizarea evoluției vegetației
Studiul s-a bazat pe analiza a peste 6.000 de suprafețe de vegetație din păduri, pajiști și ecosisteme alpine din Carpați, Alpi și Pirinei. Evoluția acestor suprafețe a fost monitorizată pe o perioadă de 15 până la 78 de ani. Rezultatele demonstrează că procesul de termofilizare este prezent în toate tipurile de ecosisteme, dar cu intensități diferite. În timp ce în păduri și pajiști schimbările sunt moderate, în ecosistemele alpine transformările sunt mult mai rapide.
Cercetătorii au observat declinul speciilor adaptate la temperaturi scăzute și o modificare a structurii comunităților vegetale, ecosistemele alpine funcționând ca indicatori timpurii ai efectelor schimbărilor climatice. Studiul a scos în evidență, în mod direct, aceste schimbări în zona Munților Carpați. Echipa de cercetare a inclus specialiști de la Grădina Botanică „Alexandru Borza” și Facultatea de Biologie și Geologie a UBB, precum și de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
Impactul asupra speciilor montane
Profesorul Mihai Pușcaș, directorul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” a UBB, a declarat că observațiile din Munții Rodnei, parte a rețelei europene de monitorizare a ecosistemelor alpine GLORIA, oferă o perspectivă esențială asupra acestor procese. „Aici putem urmări în timp real cum comunitățile vegetale răspund la schimbările climatice. În timp ce în unele sisteme observăm mai ales o tranziție graduală către specii adaptate la temperaturi mai ridicate, în zonele montane asistăm la pierderi care pot deveni ireversibile, într-un interval de timp mai scurt decât ne-am fi așteptat inițial,” a precizat profesorul. Studiul contribuie la înțelegerea modului în care speciile sunt afectate de creșterea temperaturilor, dar și la anticiparea posibilelor modificări în structura ecosistemelor.
Sursa: G4Media