Vinurile românești cuceresc lumea: ZF dezvăluie poveștile succesului din România!

Soiurile autohtone, un atu

Soiuri precum Fetească Neagră, Novac, Negru de Drăgăşani sau Zghihară reprezintă inima acestei tradiții, fiind cultivate de sute, poate chiar mii de ani. Antreprenorii, fie ei mari sau mici, au fost cei care au investit în acest domeniu, iar fondurile europene au jucat un rol crucial în modernizarea viticulturii românești. Majoritatea cramelor pariază pe vinuri realizate din soiuri autohtone, o schimbare de perspectivă după o perioadă în care cele internaționale erau preferate.

Rareș Florea, country manager al Domeniilor Averești din Huși, județul Vaslui, observă un interes crescut pentru vinurile românești, în special pentru soiuri emblematice, precum Busuioaca de Bohotin, Zghihara de Huși și Feteasca Neagră. Acesta consideră că soiurile autohtone devin un avantaj competitiv pe piețele internaționale. Domeniile Averești, cu cele 650 de hectare, se numără printre jucătorii importanți din piață.

Enoturismul, un viitor promițător

David Sandu, un tânăr antreprenor de la Crama de Piatră din Vadu Săpat, vede, de asemenea, un interes crescut pentru soiurile românești, Feteasca Neagră, Feteasca Regală și Feteasca Albă fiind cele mai căutate. Turiștii străini, în special, sunt atrași de vinurile românești și de enoturism. În opinia lui David Sandu, aceste vinuri ar putea cuceri piețele internaționale, dar promovarea României ca producător de vin are nevoie de sprijinul statului.

Alina Podiuc, proprietara Domeniului Drăgași din Drăgășani, împărtășește același sentiment de apreciere pentru brandurile mici. Domeniul Drăgăși, care a pornit cu soiuri internaționale, își îndreaptă atenția către cele locale, urmând ca anul acesta să planteze Negru de Drăgăşani. De asemenea, proprietara a remarcat un interes crescut al românilor pentru vizitarea cramelor, ceea ce contribuie la dezvoltarea enoturismului și la promovarea brandului de țară.

Relația vin-mâncare și experiențele vinicole

Raluca Bauer, co-proprietar al Cramei Bauer, observă o creștere a interesului pentru vinurile produse în cantități mici, din vii atent îngrijite și din soiuri cu personalitate. Experiențele legate de vin, cum ar fi degustările în orb sau asocierile vin-mâncare, devin tot mai populare. Raluca Bauer subliniază că un turist străin care primește un vin românesc devine, de regulă, curios și dornic să-l descopere.

Denisa Ochea, de la Crama Valens din Drăgășani, remarcă un interes în creștere pentru soiurile autohtone, Tămâioasa Românească și Crâmpoșia fiind printre cele mai căutate. Crama din Prundeni se concentrează pe dezvoltarea turismului viticol, oferind degustări, cazare și o priveliște spectaculoasă.

În prezent, sub 5% din producția națională de vin a României merge la export.

Sursa: Ziarul Financiar