Untul: Pericolul ascuns din bucătărie, zilnic pe masă

Cât de sănătos este untul, de fapt

Untul nu trebuie considerat un aliment toxic, însă nici o sursă de grăsimi care poate fi consumată fără limite. Principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă cantitatea semnificativă de grăsimi saturate pe care o conține. Obținut din grăsimea laptelui, untul se distinge prin lista sa scurtă de ingrediente, spre deosebire de multe produse ultraprocesate. Acest aspect a condus la percepția că este automat o opțiune mai sănătoasă. Nutriționiștii atrag atenția, însă, că natura unui aliment nu garantează beneficii pentru sănătate în orice cantitate consumată. Untul este bogat în grăsimi saturate, care pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL, cunoscut și sub denumirea de „colesterol rău”. Un nivel ridicat al acestuia este asociat cu un risc sporit de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

Nu toate grăsimile sunt egale în impactul asupra sănătății

Diferența fundamentală constă în tipul de grăsimi. Organismul are nevoie de grăsimi, dar calitatea acestora este esențială. Grăsimile mononesaturate și polinesaturate, prezente în alimente precum uleiul de măsline, nucile, semințele și peștele gras, sunt considerate mai benefice pentru sănătatea cardiovasculară. American Heart Association recomandă înlocuirea unei părți din grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate, o strategie ce poate contribui la reducerea colesterolului LDL și, implicit, la scăderea riscului cardiovascular. Astfel, nu este suficient să reducem aportul total de grăsimi, ci este important să ne concentrăm pe cu ce înlocuim grăsimile saturate.

Moderația: cheia consumului de unt

Acest lucru nu implică eliminarea completă a untului din alimentație pentru persoanele sănătoase. O cantitate mică utilizată la gătit sau pentru a îmbogăți gustul unei felii de pâine nu are același impact ca un consum frecvent și în volume mari. Problema apare atunci când untul devine principala sursă de grăsime dintr-o dietă, în timp ce alimentele bogate în grăsimi nesaturate sunt consumate rar. Recomandarea actuală a American Heart Association sugerează ca grăsimile saturate să nu depășească 6% din aportul caloric zilnic. Pentru o dietă de aproximativ 2.000 de calorii, aceasta se traduce prin aproximativ 13 grame de grăsimi saturate pe zi.

Impactul global al alimentației, nu doar al unui singur aliment

Contextul general al alimentației este un factor esențial. O persoană care consumă o cantitate mică de unt, dar are o dietă predominant bazată pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și surse de grăsimi nesaturate, se află într-o situație diferită față de cineva care consumă frecvent carne grasă, produse de patiserie, alimente prăjite și numeroase produse bogate în grăsimi saturate. Noile ghiduri ale American Heart Association, publicate în 2026, pun un accent deosebit pe acest model general de alimentație, recomandând consumul de legume și fructe, cereale integrale, surse sănătoase de proteine și grăsimi nesaturate.

Uleiul de măsline, o alternativă eficientă

În multe cazuri, uleiul de măsline reprezintă o alternativă superioară. Uleiurile vegetale lichide, inclusiv cel de măsline, sunt bogate în grăsimi nesaturate și sunt recomandate ca înlocuitor al grăsimilor saturate. Cu toate acestea, nici uleiul de măsline nu trebuie consumat în cantități nelimitate, fiind, de asemenea, caloric. Diferența majoră constă în tipul de grăsime pe care îl aduce organismului.

Verdictul specialiștilor este clar: untul nu trebuie transformat într-un „dușman” alimentar, însă nici nu trebuie consumat excesiv doar pentru că este un produs „natural”. Cheia rezidă în moderație. O cantitate mică de unt, consumată ocazional, nu se compară cu o dietă în care acesta este prezent la fiecare masă. În cazul alegerii între unt și o sursă de grăsimi nesaturate, precum uleiul de măsline, dovezile actuale și recomandările nutriționiștilor înclină balanța spre varianta mai bogată în grăsimi nesaturate.

Sursa: Csid.ro