Cluj 18°C
Timișoara 21°C
Constanța 16°C
Tumori blocate de un nutrient: Unde-l găsești?
Conform Doctorulzilei.ro: Un aminoacid esențial produs de organism, arginina, ar putea juca un rol crucial în capacitatea sistemului imunitar de a identifica celulele bolnave, inclusiv pe cele tumorale sau infectate cu virusuri. Cercetătorii de la Universitatea Rockefeller din New York au descoperit că nivelurile scăzute de arginină pot obstrucționa semnalizarea pericolelor către sistemul imunitar.
Experimentele pe șoareci au arătat o legătură directă: o dietă săracă în arginină a fost asociată cu o incidență crescută a tumorilor de colon, în timp ce un aport sporit a dus la apariția mai multor tumori. Efecte similare au fost observate în modele de gripă și COVID-19, unde șoarecii cu un nivel mai mare de arginină au prezentat forme mai ușoare ale infecțiilor. Mai mult, administrarea argininei chiar și după infectarea cu virusul gripal a ameliorat evoluția bolii. Rezultatele, publicate în revista Cell, sugerează potențiale implicații terapeutice, însă studiile actuale sunt preliminare, bazate pe culturi celulare și experimente pe animale.
Rolul argininei în detectarea celulelor bolnave
Arginina este un aminoacid fundamental pentru construcția proteinelor, participând la vindecarea țesuturilor, eliminarea amoniacului și funcționarea sistemului imunitar. Deși organismul o produce, în condiții de boală sau stres metabolic, necesarul poate depăși capacitatea de sinteză, devenind condiționat esențială. Sursele alimentare bogate în arginină includ carnea, peștele, ouăle, lactatele, nucile și leguminoasele.
Studiul a analizat impactul nivelului de arginină asupra activității genelor în cancer colorectal, gripă și infecția cu SARS-CoV-2. Un tipar comun a fost constatarea că arginina este aminoacidul cel mai redus în toate aceste afecțiuni. Când celulele au fost cultivate în medii cu deficiență de arginină, s-a observat o scădere a producției de proteine MHC de clasa I. Aceste molecule acționează ca niște „vitrine” microscopice pe suprafața celulelor, expunând fragmente proteice sistemului imunitar, în special limfocitelor T. Ele semnalează prezența anomaliilor, fie că sunt mutații tumorale, fie infecții virale.
Efecte observate în experimentele pe animale
Atunci când arginina lipsește, ribozomii, structurile celulare responsabile de sinteza proteinelor, se blochează în procesul de producere a moleculelor MHC-I, deoarece acesta necesită arginină în mai multe secvențe genetice. Scăderea producției de MHC-I face ca celulele bolnave să devină mai greu de detectat de către sistemul imunitar, permițând tumorilor sau virusurilor să prolifereze neobservate.
Experimentele pe șoareci au confirmat această ipoteză. Animalele cu o dietă săracă în arginină au dezvoltat mai multe tumori de colon, în timp ce cele hrănite cu un aport crescut au prezentat mai puține. Similar, în infecțiile virale, o alimentație bogată în arginină a ameliorat simptomele. Un rezultat remarcabil a fost observat atunci când arginina a fost administrată după infectarea cu virusul gripal, îmbunătățind evoluția bolii la șoareci.
Aceste descoperiri deschid noi perspective pentru cercetarea în domeniul imunoterapiei în cancer. Teoretic, refacerea nivelului de arginină ar putea spori vizibilitatea celulelor canceroase pentru sistemul imunitar, potențând efectul tratamentelor imuno-oncologice. Cercetătorii își propun să testeze suplimentarea cu arginină în studii clinice, alături de imunoterapie sau în profilaxia infecțiilor virale. Cu toate acestea, este crucial de subliniat că aceste rezultate provin din studii preclinice și nu constituie o recomandare de tratament pentru oameni în prezent.
Sursa: Doctorulzilei.ro
